Cum ne afectează alcoolul sistemul nervos periferic

Bem pentru a socializa, a sărbători și a ne relaxa, privim alcoolul ca pe o modalitate de detensionare și dezinhibare, dar cu fiecare pahar consumat, ingerăm toxine. Alcoolul este o substanță psihoactivă care afectează sistemul nervos central și periferic și contribuie la deteriorarea celulelor și țesuturilor. Ocazional și în cantități mici, nu reprezintă o amenințare pentru sănătate, însă consumat constant și în exces poate cauza deficiențe neurocognitive, leziuni neuronale și afecțiuni neurodegenerative. Explicăm, în cele ce urmează, cum acționează alcoolul asupra sistemului nervos, în special asupra celui periferic. 

Recomandăm un consum responsabil de alcool. Excesul nu este benefic pentru organism nici ocazional, iar sărbătorile nu ar trebui să fie un prilej de renunțare la principiile care ne ajută să ne păstrăm sănătatea. 

În cât timp după ingerare își face alcoolul efectul 

Moleculele de alcool sunt foarte mici, permițând traversarea cu ușurință a barierelor membranare. Astfel, alcoolul ajunge rapid în diferite părți ale corpului și îi ia doar câteva minute să-și facă efectul. 

La nivel cerebral, contractă țesuturile, distruge celulele și provoacă scăderea activității neuronale, acționând ca un deprimant asupra sistemului nervos central (SNC) și propagându-și de aici efectele negative la nivelul sistemului nervos periferic (SNP) – fibrele nervoase ce se ramifică din creier și măduva spinării spre alte părți ale corpului, inclusiv către organe și mușchi. 

Ce efecte are alcoolul asupra sistemului nervos periferic 

Efectele depind de cantitatea de alcool ingerată în raport cu masa corporală și de toleranța personală la alcool și se resimt atât la nivelul sistemului nervos somatic, partea SNP care include neuronii senzitivi și motorii și e responsabilă cu transportul informației senzoriale și motorii către și dinspre sistemul nervos central, cât și la nivelul sistemului nervos autonom, partea SNP cu rol în reglarea involuntară a diferitelor funcții ale corpului – tensiune arterială, puls, digestie, respirație. 

Este încetinită neurotransmisia 

Moleculele de alcool se leagă de anumiți neurotransmițători (substanțe care facilitează comunicarea între celulele nervoase), precum acidul gamma-aminobutiric (GABA) și glutamatul, cărora le afectează capacitatea de a trimite impulsuri electrice către mușchi sau alte țesuturi. Încetinirea comunicării intercelulare, după consumul unei cantități mici de alcool, duce la încetinirea reacțiilor și induce o stare de relaxare. Când cantitatea ingerată crește, crește și afectarea neurotransmițătorilor și apar schimbări vizibile la nivel cognitiv și funcțional. 

Scade coordonarea motorie 

Conform principiului menționat anterior, alcoolul afectează nervii motori, care conectează creierul și măduva spinării cu diferite grupe musculare pentru a produce mișcarea dorită, ducând la slăbiciune musculară temporară și probleme de echilibru, coordonare, deplasare. 

Vorbirea devine dificilă 

Alcoolul încetinește semnalele transmise de creier către mușchii implicați în vorbire, ducând la încetinirea vorbirii sau la o exprimare împleticită, neclară. Articularea cuvintelor poate fi îngreunată și de alterarea temporară a funcției cognitive. 

Apar modificări de percepție 

Alcoolul perturbă și comunicarea dintre creier și organele de simț – ochi și urechi – ducând la vedere încețoșată, vedere dublă sau dificultăți de focalizare și o scădere a acuității vizuale periferice, la probleme de percepție a sunetelor și la apariția tinitusului. 

Cresc pulsul și tensiunea arterială 

Funcții precum tensiunea și pulsul, reglate de sistemului nervos autonom, au și ele de suferit, pe fondul unui consum crescut de alcool. Tensiunea arterială crește, iar ritmul cardiac poate „sări” din intervalul normal de 60-100 bătăi pe minut, ducând la apariția tahicardiei. Prea multe episoade de tahicardie pot duce la probleme grave de sănătate, cum sunt insuficiența cardiacă sau aritmiile, care cresc riscul de infarct și de accident vascular cerebral. 

Risc de polineuropatie alcoolică 

Consumul excesiv de alcool are consecințe mult mai severe decât consumul moderat, ocazional. În alcoolismul cronic, leziunile nervilor periferici cauzate de toxicitatea alcoolului și de deficiențele nutriționale asociate (în special deficitul de vitamina B1 – tiamina), pot duce la apariția polineuropatiei alcoolice, un tip de neuropatie periferică, ce este caracterizată de slăbiciune musculară, amorțeală, furnicături și durere la nivelul mâinilor sau al picioarelor, însoțite de pierderea echilibrului și a coordonării. 

Risc de ambliopie alcoolică 

Tot în alcoolismul cronic este posibilă o complicație numită ambliopica alcoolică: pierderea progresivă, bilaterală și lipsită de durere a vederii, pe fondul deteriorării nervului optic. Dacă problema este depistată la timp, renunțarea la alcool și administrarea de vitamine din complexul B ajută la recuperarea parțială a vederii. 

Alte riscuri pentru sănătate provocate de consumul de alcool 

Alcoolul poate afecta multe organe și funcții, ducând inclusiv la declanșarea unor afecțiuni cu potențial letal. Cel mai frecvent sunt asociate cu excesul de alcool: 

• la nivel cerebral – sindromul Wernicke Korsakoff, demența, accidentul vascular cerebral; 
• la nivel cardiac – cardiomiopatia, aritmiile, infarctul; 
• la nivelul ficatului – steatoza hepatică, hepatita alcoolică, fibroza hepatică, ciroza; 
• la nivelul pancreasului – pancreatita; 
• anumite tipuri de cancer – oral, laringian, faringian, esofagian, hepatic, mamar, colorectal; 
• depresia, psihozele. 

Totodată, consumul de alcool slăbește sistemul imunitar, făcând ca organismul să devină o țintă mai ușoară pentru virusuri și bacterii. Băutorii cronici, de exemplu, sunt mai predispuși să contracteze boli precum pneumonia și tuberculoza.  

Cum se elimină alcoolul din organism? 

Alcoolul are nevoie de 60 – 90 de minute pentru a atinge nivelul maxim în sânge. Apoi, organismul începe să îl descompună. Rata de metabolizare diferă de la persoană la persoană, fiind influențată de genetică, de vârstă, de sex, de greutate, de cantitatea de alcool băută și de cantitatea de alimente consumată înainte de a bea. 

Peste 90% din alcool este metabolizat la nivel hepatic, iar 2-5% este excretat prin urină, transpirație și respirație. Durează între 20 și 25 de ore pentru a elimina tot alcoolul din organism, dar urme ale acestuia pot rămâne vreme de 5 zile în urină, după un consum excesiv, și timp de 90 de zile în firul de păr. 

Dr. Dan Mitrea: „Ideea e să ciocnim un pahar, nu o sticlă. Moderația e cheia” 

Amploarea daunelor pe care le poate produce consumul de alcool face ca moderația să fie foarte importantă pentru păstrarea sănătății.  

„Ca medic neurolog, vă recomand cumpătare în consumul de alcool sau, ideal,  evitarea acestuia. Vorbim despre o toxină care afectează structura și funcționarea sistemului nervos, favorizând degradarea neuronilor, pierderea memoriei și tulburările cognitive. Persoanele diagnosticate cu boli neurologice trebuie să fie deosebit de vigilente, deoarece alcoolul poate agrava simptomele sau reduce eficiența tratamentelor. Așadar, dacă decideți să consumați, limitați-vă la cantități mici și evitați combinarea cu medicamente. Ideea e să ciocnim un pahar, nu o sticlă. Moderația e cheia pentru păstrarea sănătății”, este recomandarea dr. Dan Mitrea, medic neurolog la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România. 

Dacă te confrunți cu simptome neurologice ca urmare a consumului de alcool, programează-te la Neuroaxis pentru o consultație de neurologie.