Palpitații, dispnee, hiperventilație, parestezii. Aceasta este un tip de manifestare a anxietății. Cu simptome care pot duce cu gândul la un atac de cord, cu o teamă uriașă că ceva rău urmează să se întâmple, inclusiv senzația de deces iminent fiind asociată unui astfel de episod, atacul de panică poate fi o experiență înfricoșătoare. În realitate, nu pune viața în pericol, dar poate scădea semnificativ calitatea ei.
Când nu este un eveniment izolat (1, maximum 2 de-a lungul vieții), asociat unei perioade sau situații cu un nivel ridicat de stres, ci este recurent, atacul de panică devine expresia tulburării de panică, un tip de tulburare de anxietate – afecțiunea psiho-emoțională cu cea mai ridicată prevalență la nivel global. Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, anxietatea afecta, în 2021, 359 de milioane de persoane.
Este important să recunoști simptomele specifice acestei suferințe și să ceri ajutor de specialitate pentru a-ți redobândi controlul asupra modului în care mintea și corpul tău reacționează în situații de stres și gestionează teama. Să treci peste jenă și stigmă și să soliciți o consultație de psihiatrie te scutește de multă suferință. Medicii specializați din clinica Neuroaxis îți pot aduce claritate prin diagnosticare, te pot familiariza cu tehnicile de stabilizare când traversezi un episod anxios și îți pot crea un plan de tratament personalizat care să vizeze menținerea echilibrului și prevenirea recurențelor.
Ce este un atac de panică
Atacul de panică este un episod acut de anxietate intensă, caracterizat de reacții fizice severe, care sunt declanșate prin activarea bruscă a sistemului nervos simpatic, responsabil pentru răspunsul de tip „luptă sau fugi”. Această reacție este normală în fața unui pericol real, însă în cazul de față, apare fără un stimul amenințător obiectiv.
Din punct de vedere neurobiologic, atacul de panică implică activarea amigdalei, o regiune cerebrală esențială în procesarea fricii, și dezechilibre ale neurotransmițătorilor, în special serotonina, care joacă un rol major în reglarea emoțiilor și a anxietății. Creșterea nivelului de cortizol (hormonul stresului) contribuie la intensificarea reacțiilor fiziologice precum tahicardia și hiperventilația.
Una din patru persoane cu diagnostic de anxietate primește tratament pentru astfel de crize anxioase. Aceste crize durează, de regulă, între 5 și 20 de minute.
Cauzele atacurilor de panică
Mecanismele declanșării atacului de panică încă nu sunt pe deplin înțelese, dar cercetările derulate până în prezent indică o interacțiune între factori biologici, psihologici și de mediu.
Pe plan biologic, există o predispoziție genetică – statistica arată o incidență mai mare la persoanele cu rude de gradul I diagnosticate cu o tulburare de anxietate. Factorii psihologici includ stresul cronic, traumele emoționale, alte tipuri de tulburări de anxietate decât cea de panică (anxietatea generalizată, de exemplu), dar și anumite tipare de gândire catastrofică. De asemenea, evenimentele de viață majore – pierderi, conflicte, suprasolicitare profesională – pot declanșa prima criză.
Multe persoane au una, maximum două atacuri de panică de-a lungul vieții, în perioade de stres intens. O problemă de acest tip, punctuală, poate să nu necesite intervenția unui medic, mai ales dacă dispare de la sine, odată cu ieșirea din situația care a generat-o. Recurența, însă, poate semnala instalarea tulburării de panică. Pentru aceasta, ai nevoie de suportul unui psihiatru.
Cum se manifestă un atac de panică
Atacul de panică se manifestă printr-o combinație de simptome fizice și psihice care apar brusc și ating rapid un nivel maxim de intensitate. Deși fiecare persoană poate resimți acest episod diferit, există un tipar comun determinat de activarea accelerată a mecanismelor de răspuns la stres ale organismului.
Simptome fizice
Manifestările somatice sunt adesea cele care determină pacientul să solicite ajutor medical de urgență. Cele mai frecvente includ:
- palpitații (bătăi neregulate ale inimii);
- tahicardie (creșterea frecvenței cardiace);
- dispnee (respirație dificilă, senzație de sufocare);
- hiperventilație (respirație rapidă și superficială);
- transpirație;
- tremurături, frisoane;
- stare de greață;
- dureri în piept;
- greață, crampe abdominale;
- amorțeli, furnicături la mâini, picioare sau la nivelul feței;
Simptome psihice
Pe lângă manifestările fizice, atacul de panică este însoțit de trăiri psihice intense, care întrețin cercul vicios al panicii, amplificând răspunsul fiziologic inițial:
- senzație de pericol iminent;
- frică intensă de pierdere a controlului și chiar de deces;
- o senzație de detașare de sine sau de desprindere de realitate.
Medic: „Atacurile de panică sunt dificil de gestionat fără ajutor medical”
„Atacurile de panică recurente sunt dificil, dacă nu imposibil de gestionat fără ajutor medical. Dincolo de asta, este important să eliminăm alte afecțiuni cu care această tulburare împarte simptomele, cum sunt bolile cardiace sau neurologice – AVC, care este o urgență medicală, se manifestă prin amețeli, parestezii, uneori greață. Așadar, trebuie obținut un diagnostic clar. Apoi, trebuie stabilită terapia sau combinației de terapii care poate ajuta pacientul să țină sub control aceste atacuri”, explică Dr. Cătălina Hogea.
În lipsa tratamentului, atrage atenția medicul, episoadele pot deveni mai frecvente și mai severe, de aceea „cu cât intervenția este mai precoce, cu atât prognosticul este mai bun. În plus, nu trebuie omis faptul că pot apărea complicații care afectează semnificativ calitatea vieții. Poate apărea fenomenul de autoizolare, se pot dezvolta fobii și alte tulburări psiho-emoționale, inclusiv depresia, pe acest fond anxios. Recomandarea mea este ca sprijinul unui psihiatru – sau al unui psiholog, pentru cine se simte mai confortabil cu această variantă – să fie solicitat cât mai devreme după apariția simptomelor specifice”.
Diagnostic și evaluare medicală
Diagnosticul atacurilor de panică este unul de excludere și necesită o evaluare medicală riguroasă.
- O anamneză amănunțită, în timpul căreia medicul va solicita istoricul medical personal și familial și detalierea atacurilor de panică – simptome, intensitate, frecvență.
- Examen clinic complet.
- Investigații pentru eliminarea altor posibile cauze: EKG, analize de sânge, consultații la medici din specialități precum cardiologia sau neurologia.
În cazul excluderii altor afecțiuni, evaluarea psihiatrului este esențială pentru stabilirea diagnosticului de tulburare de panică. De regulă, trebuie întrunite următoarele condiții: pacientul are atacuri recurente și neașteptate, resimte îngrijorare cu privire la următoarele crize și încearcă să-și schimbe comportamentul în încercarea de a le evita. Să nu uităm că atacurile de panică pot coexista cu alte afecțiuni cu manifestări similare, context în care este utilă abordarea interdisciplinară.
Strategii de management în cazul atacurilor de panică
Tratamentul atacurilor de panică are două componente: gestionarea episoadelor acute și modificarea tiparelor de gândire în scopul prevenirii unor noi episoade. Să vedem întâi în ce constau strategiile de management al crizelor anxioase, ce tehnici validate clinic pot ajuta pacienții să-și recapete controlul.
Tehnici de respirație controlată
Respirația joacă un rol central în reglarea reacțiilor fiziologice în timpul unui atac de panică, deoarece hiperventilația amplifică senzația de sufocare, palpitațiile și amețelile. Respirația diafragmatică ajută la reducerea acestor simptome și la calmarea sistemului nervos simpatic, responsabil de reacția „luptă sau fugi”. Aceasta presupune să inspiri lent pe nas și apoi să expiri prelungit pe gură, concentrându-te pe senzația de relaxare a mușchilor abdominali și toracici.
Metoda de Grounding
Grounding-ul este o metodă eficientă pentru readucerea atenției în prezent și reducerea senzației de pierdere a controlului, care este copleșitoare în timpul unui atac de panică. Un exemplu de grounding este tehnica 5-4-3-2-1, care implică identificarea a:
- 5 lucruri pe care le vezi;
- 4 lucruri pe care le pipăi;
- 3 sunete pe care le auzi;
- 2 mirosuri pe care le simți;
- 1 gust pe care îl identifici.
Aceste gesturi atenuează senzațiile acute de anxietate și ajută la reorientarea sistemului nervos către stimuli non-amenințători, reducând activarea exagerată a amigdalei. Grounding-ul, arată studiile, are beneficii imediate în reglarea respirației, a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, în reducerea tensiunii musculare și a nivelului de stres, în înlocuirea stării de alertă cu una de calm și în îmbunătățirea stării de spirit și a clarității mintale.
Intervenții senzoriale
Stimulii senzoriali pot întrerupe ciclul panicii, ajutând la recalibrarea răspunsului nervos în timpul unui atac. Exemple eficiente includ spălarea feței cu apă rece, atingerea unui obiect rece sau texturat ori expunerea la mirosuri puternice, care determină concentrarea atenției asupra percepțiilor externe, nu asupra senzațiilor interne de panică, ameliorând simptome precum palpitațiile sau senzația de sufocare.
Tratamentul atacurilor de panică
Un plan de tratament personalizat, monitorizat de un specialist, oferă pacientului instrumente concrete pentru a face față anxietății și a-și recăpăta controlul asupra reacțiilor fizice și emoționale. Psihoterapia reprezintă pilonul principal în gestionarea atacurilor de panică, fiind completată de medicație în cazurile severe. Strategia terapeutică este aleasă de medic după o evaluare atentă și ține cont de gravitatea simptomelor, frecvența episoadelor și nevoile individuale.
Psihoterapie
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este considerată standardul de aur în tratamentul atacurilor de panică. Aceasta se concentrează pe identificarea și modificarea tiparelor de gândire disfuncționale și a comportamentelor de evitare care amplifică frica anticipatorie. În cadrul ședințelor conduse de psihiatru sau de psihoterapeut, pacientul învață să recunoască semnalele timpurii ale unui episod anxios și să aplice tehnici de reglare a respirației și de grounding pentru a reduce intensitatea simptomelor. Desigur, există și alte abordări psihoterapeutice utile în acest caz, psihiatrul direcționând persoana în urma evaluării.
Tratament medicamentos
În cazurile moderate și severe sau atunci când simptomele nu răspund suficient la psihoterapie, poate fi recomandat tratamentul farmacologic. Acesta poate presupune:
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), utilizați pe termen mediu și lung pentru a regla nivelul de serotonină, un neurotransmițător implicat în controlul anxietății și al stării emoționale;
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și norepinefrinei;
- benzodiazepine, indicate strict pentru controlul simptomelor acute și pentru episoadele severe de panică, deoarece pot da dependență. Acestea acționează rapid asupra sistemului nervos central și reduc activarea excesivă a sistemului nervos simpatic.
Viața cu atacuri de panică
Tulburarea de panică poate părea copleșitoare, în special când atacurile sunt frecvente, dar cu un diagnostic corect și un plan terapeutic personalizat, majoritatea pacienților reușesc să își recâștige controlul și să ducă o viață normală, activă, împlinită. Este important să înțelegem că aceste episoade nu definesc persoana care le traversează și că ele nu sunt un semn de slăbiciune, ci un răspuns al organismului la stres și anxietate.
Educația despre propria afecțiune este un pas esențial: cu cât înțelegi mai bine mecanismele care declanșează atacurile și metodele prin care poți interveni, cu atât vei dobândi mai mult control și siguranță în viața de zi cu zi. Apoi, este crucial să accesezi terapia, pentru că suportul psihologic îți oferă instrumentele necesare în gestionarea fricii și anxietății, reducând intensitatea și frecvența episoadelor.
Redobândește-ți echilibrul psiho-emoțional cu ajutorul experților. Programează-te la Neuroaxis
Dacă te confrunți cu atacuri de panică, fă pasul decisiv de la o viață trăită în teamă la una condusă de echilibru, cu ajutorul specialiștilor din clinica noastră. Cu atenție, răbdare și profesionalism, prin psihoterapie și farmacoterapie, experții Neuroaxis îți pot reda controlul asupra emoțiilor, te pot ajuta să gestionezi anxietatea și să previi recurențele, astfel încât să te bucuri din nou de activitățile zilnice și de momentele importante alături de cei dragi.
Programează-te la Neuroaxis pentru consultație și un plan de tratament personalizat, în acord cu nevoile tale. Suportul de specialitate este esențial pentru o viață de calitate.