Pandemia COVID-19 se afla la o dimensiune nemaiintalnita de la gripa spaniola din 1918, un punct de referinta extrem de important pentru specialistii care cauta sa puna in perspectiva situatia actuala.
Pe masura ce numarul pacientilor cu COVID-19 este in continua crestere, cercetatorii colecteaza si interpreteaza date, pentru a intelege mai bine virusului si modul sau de manifestare, nu doar pentru gasirea tratamentului corect ci si pentru a vedea care pot fi consecintele pe termen lung asupra pacientilor infectati.
In timp ce febra si tusea sunt printre primele simptomele timpurii ale COVID-19, cercetatorii britanici au descoperit ca anumiti pacienti spitalizati prezinta si o serie de simptome neurologice asociate noului Coronavirus.
Conform studiului, pana la sfarsitul lunii iunie 2020, nu mai putin de 901 pacienti au raportat manifestari neurologice ale infectiei cu noul coronavirus.
Aceste manifestari au fost considerate ca fiind:
- Efecte directe ale virusului asupra sistemului nervos, aparute in momentul infectiei sau dupa aceasta;
- Complicatii neurologice ulterioare ale efectelor specifice COVID-19.
Un registru in care sunt prezenti 125 de pacienti cu COVID-19 si cu afectiuni neurologice sau psihiatrice raportate pe o perioada de 3 saptamani, raporteaza urmatoarele date:
- 39 pacienti au avut modificari ale statusului mintal, dintre care:
- 16 pacienti cu encefalopatie;
- 23 pacienti cu un diagnostic neuropsihiatric – incluzand 10 cu psihoza, 6 cu deficit neurocognitiv si 4 cu tulburari afective;
- 77 pacienti au avut un eveniment vascular cerebral, dintre care:
- 57 pacienti cu accidente vasculare cerebrale ischemice;
- 9 pacienti cu hemoragii intracerebrale;
- 1 pacient cu vasculita;
- 10 pacienti cu alte evenimente.
New England Journal of Medicine publica, de asemenea, un raport cu pacienti infectati cu noul Coronavirus, internati in doua unitati de terapie intensiva in Strasbourg, Franta, intre 3 martie si 3 aprilie 2020. 58 din 64 pacienti internati consecutiv au prezentat simptome neurologice.
Simptomele neurologice au fost inregistrate la 8 dintre cei 58 de pacienti la internarea in ATI (inainte de tratament) si la 39 de pacienti cand s-a oprit administrarea sedativului si blocantului neuromuscular.
- Agitatia a fost prezenta la 40 de pacienti atunci cand administrarea blocantului neuromuscular a fost intrerupta;
- Confuzia a fost prezenta la 26 din 40 de pacienti testati prin metoda de evaluare a starii de confuzie
- La 39 de pacienti (67%) au fost prezente semne difuze ale afectarii tractului cortico-spinal cu reflexe de tendon exacerbate, clonus de glezna si reflexe plantare bilaterale;
- 15 din 45 pacienti testati au prezentat sindromul disexecutiv, manifestat prin neatentie, dezorientare sau raspuns gresit la miscari ale membrelor.
La 13 pacienti s-a efectuat imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) a creierului. Desi nu prezentau semne care sugereaza un accident vascular cerebral, pacientilor li s-a recomandat efectuarea unui RMN din cauza caracteristicilor encefalopatice inexplicabile. In urma investigatiilor s-au determinat urmatoarele:
- S-a remarcat cresterea suprafetelor leptomeningeale la 8 pacienti;
- Fipoperfuzia frontotemporala bilaterala a fost observata la toti cei 11 pacienti care au facut imagistica cu substanta de contrast;
- Doi pacienti asimptomatici au prezentat fiecare un accident vascular cerebral ischemic;
- Un pacient a avut un accident ischemic subacut.