Coronavirus si auto-izolare. Ce se intampla cu noi in casa?
Stilul nostru de viata s-a schimbat complet in ultimele saptamani. In ultimele 2 decenii ne-am obisnuit sa fim hiper-activi, sa calatorim, sa interactionam social in spatii publice de petrecere a timpului liber. Dintr-o data, aceste coordonate de viata nu mai sunt posibile, iar noi trebuie sa ne izolam in case. Inainte de orice altceva, auto-izolarea impusa de pandemia cu noul coronavirus reprezinta o ruptura. Pana cand lucrurile vor reveni la normal si noi ne vom putea relua activitatile exterioare in deplina siguranta, trebuie sa invatam cum sa avem grija de noi, din toate punctele de vedere, in interior.
Ce riscam din punct de vedere psihologic in auto-izolare?
Umanitatea, din punct de vedere istoric, a mai traversat perioade de pandemie. Ultima, chiar in urma cu un secol, s-a intamplat la sfarsitul Primului Razboi Mondial. Virusul de atunci a ramas intiparit in memoria colectiva sub denumirea de “gripa spaniola”, nu pentru ca ar fi inceput in Spania, ci pentru ca presa spaniola i-a acordat mai multa atentie, a scris si s-a documentat in privinta acelui virus. (Spania nu a luat parte la Primul Razboi Mondial, prin urmare, nu exista cenzura ca in alte tari beligerante).
Insa, pentru generatiile de acum, o pandemie este ceva netrait, ceva complet nou, atat din punct de vedere medical, dar si la nivel de ajustare individuala cu noile conditii de viata. Principalul sentiment pe care riscam sa il experimentam in auto-izolare este singuratatea, dusa pe culmile disperarii. Iar daca acest sentiment se instaleaza, si nu stim cum sa il contracaram, riscam sa ne transformam auto-izolarea intr-o perioada stresanta, care sa ne conduca in depresie.
Auto-izolare. Modificari comportamentale?
“Conform unor studii privind adaptarea psiho-sociala in medii extreme, atunci cand se stabileste o perioada definita de timp in izolare, evolutia este in general considerata buna, pana la aproximativ jumatatea intervalului de timp. Momentan insa, lucrurile sunt complicate de incertitudinea privind durata mentinerii distantarii sociale, confuzia privind ceea ce se va intampla, instructiunile neclare si mesajele contradictorii emise de diferite organizatii”, Dr. Ana Maria Pintilie, medic specialist psihiatrie in cadrul clinicii Neuroaxis.
Nu stim cat timp vom sta in case, nu avem un orizont de asteptare, ceea ce ne poate face anxiosi.
Auto-izolarea înseamna o ruptura, o deconectare de ritm si o rasturnare a unei rutini, de care acum, ne poate fi dor. Intr-un astfel de context, daca nu suntem atenti, izolarea poate sa cauzeze stres psihologic, demoralizare sau chiar tulburari clinice bine definte.
“Drumul de la izolare la singuratate poate avea consecinte pe ruta etio-patogenica, dar poate fi si o oportunitate pentru auto-examinare, conducand catre o cale terapeutica. Pe ruta etio-patogenica, singuratatea poate deveni componenta centrala a unei varietati de tulburari psihiatrice. Spre exemplu, poate provoca disperarea si descurajarea, care duc spre tulburari depresive si acte autodistructive. Poate agrava frici si poate precipita una sau mai multe tipuri de tulburari anxioase, inclusiv sindroame fobice si obsesiv compulsive. Poate provoca amintiri dureroase care ulterior sa se organizeze sub forma de tulburare de stress post-traumatica”, Dr. Ana Maria Pintilie.
La ce sa fim atenti in perioada de izolare?
Pentru a ne pastra sanatatea mintala in parametrii normali chiar si in izolare, trebuie sa fim atenti la o serie de modificari comportamentale:
- Tulburari de somn manifestate prin dificultati prelungite de a adormi, de mentinere a somnului sau hiposomnolenta.
- Abuzul de substante. S-a constatat o crestere a consumului nociv de alcool, droguri si medicamente in aceasta perioada.
- Scaderea apetitului alimentar.
- Anxietatea paroxistica sub forma atacurilor de panica.
- Sentimentele de inutilitate, neajutorare, deznadejde, care apar in mod persistent.
- Ganduri suicidare.
- Aparitia comportamentelor heteroagresive.
Tips and tricks pentru minte in auto-izolare
Indiferent de situatia unica in care ne gasim fiecare, cateva masuri pot fi luate pentru a imbunatati experientele izolarii. Este important ca aceasta perioada sa nu fie privita ca o vacanta fara program si fara obiective. Este important ca fiecare dintre noi sa isi creeze o structura de functionare zilnica si sa incorporeze cat mai multa predictibilitate in vietile noastre. Asadar se incurajeaza:
- Crearea unei rutine zilnice.
- Gasirea unor modalitati de a fi activi (gatit, ingrijirea casei, exercitii fizice la domiciliu).
- Conectarea cu ceilalti prin intermediul social media, email, telefon.
- Practicarea compasiunii fata de sine si fata de ceilalti atat pe parcursul izolarii, cat si in perioada de dupa.
Avem grija de noi si de ceilalti. De ceilalti, prin distantare sociala si respectarea regulilor impuse de starea de urgenta, iar de noi, fiind atenti la nevoile noastre si gasind un raspuns la ele. Daca experimentezi stari de panica sau anxietate, suntem la un telefon departare. Programeaza-te pentru unconsult online de psihiatrie clinica daca simti ca ai nevoie de ajutorul nostru.
