Ce este puncția lombară?
Puncția lombară este procedura medicală utilizată pentru prelevarea de lichid cefalorahidian (LCR) în vederea analizării acestuia sau pentru reducerea presiunii intracraniene. De asemenea, se poate realiza pentru a injecta anumite substanțe (medicamente sau substanțe de contrast) în lichidul cefalorahidian.
Așadar, este atât o procedură de diagnostic (în suspiciunea de hemoragie subarahnoidiană, encefalită, meningită, boli neurologice inflamatorii precum Scleroza Multiplă, sindromul Guillain-Barre sau cancere), cât și una terapeutică.
Când este folosită pentru administrarea de medicamente – analgezice, antibiotice, agenți chimioterapeutici sau anestezice locale (pentru rahianestezie) – în spațiul subarahnoidian, direct în lichidul cefalorahidian (cel care înconjoară măduva spinării), vorbim despre puncție lombară intratecală. Aceasta acționează țintit asupra sistemului nervos central și sunt reduse efectele secundare sistemice care pot apărea în cazul medicației administrate oral. .
Cum mă pregătesc pentru puncția lombară?
Pentru că va trebui să îți descoperi spatele, este indicat să porți haine lejere, de care să te poți dezbrăca ușor sau pe care să le poți ridica suficient pentru a permite realizarea procedurii.
În cazul în care urmezi un tratament anticoagulant, acest fapt trebuie anunțat înainte de procedura, deoarece, în unele cazuri, este posibil să fie necesară întreruperea medicației pentru o scurtă perioadă.
Cum se realizează puncția lombară?
Această procedură, efectuată doar la indicația medicului specialist și doar de personal special pregătit, constă în introducerea unui ac spinal (subțire și flexibil) în partea inferioară a coloanei pentru prelevarea/evacuarea lichidului cefalorahidian sau injectarea unei anumite substanțe.
Pacientul este așezat pe pat, lateral, în poziție fetală (decubit), sau în fund, cu spatele arcuit. Va trebui să stea nemișcat pe perioada procedurii și să nu țină spatele încordat.
Zona unde va fi introdus acul (regiunea lombară, de regulă, între vertebrele L4 – L5 sau L3 – L4) va fi curățată și sterilizată, iar medicul sau asistentul medical, după ce va identifica punctul de intrare, va introduce încet acul special. După ce acul ajunge în zona optimă, se va recolta lichidul cefalorahidian sau se va injecta substanța specifică.
Procedura este, în general, foarte puțin dureroasă și durează în jur de 30 de minute cu tot cu pregătire. În anumite situații, în funcție de fizionomia și structura pacientului, este posibil să fie necesare mai multe încercări pentru a ajunge la lichidul cefalorahidian și astfel procedura poate să fie mai dureroasă și să dureze mai mult decât de obicei.
Ce se întâmplă după puncția lombară?
După terminarea procedurii, pacientul va sta întins câteva ore, pentru a evita apariția durerilor de cap. De asemenea, este recomandat consumul de lichide, tot pentru a evita apariția durerilor de cap.
Mostra de lichid cefalorahidian prelevată va fi trimisa către laborator, unde va fi prelucrată.
Puncția lombară nu necesită internare. Pacientul poate să meargă acasă în aceeași zi, cu recomandarea de a se odihni pentru restul zilei.
Este posibil ca în urma puncției lombare să apară dureri în zona puncției și chiar dureri ușoare de cap – acestea sunt normale și dispar după o zi sau două.
În cazul în care acestea persistă sau se agravează, trebuie contactat medicul de familie sau medicul specialist cât mai repede.
Contraindicații pentru puncția lombară
- Presiune intracraniană crescută idiopatică (de cauză necunoscută) care poate cauza hernie;
- Diateză hemoragică (coagulopatie, trombocite scăzute);
- Infecții cutanate în locul unde trebuie efectuată puncția sau în apropiere;
- Respirații anormale;
- Abces cerebral;
- Hipertensiune cu bradicardie și conștiență deteriorată;
- Diformități ale coloanei vertebrale, traumatisme vertebrale.
Înainte de efectuarea unei puncții lombare, trebuie efectuat un consult oftalmologic pentru edem papilar (acumulare de lichid in exces in zona nervilor optici) si/sau un CT cerebral, dacă este suspectată creșterea presiunii intracraniene.