Stenoze carotidiene – ce sunt?
Boala arteriala carotidiana este o afectiune cu evolutie lenta care este caracterizata prin depunerea de grasimi (colesterol) la nivelul peretelui arterial. Astfel, se determina ingustarea lumenului acestuia si creste riscul de accident vascular cerebral.
Stenoza carotidiana determina scaderea fluxului sangvin catre creier. Scaderea oxigenarii tesutului cerebral se traduce in ischemie, determinand un accident vascular cerebral. Cel mai important aspect este durata ischemiei – chiar daca dureaza cateva minute, acestea nu trebuie neglijate, pentru ca asa se produce un accident ischemic tranzitor (AIT). Acesta poate fi un semn ce anunta iminenta unui accident vascular cerebral major si poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.
Simptome ale accidentului vascular cerebral
- Parestezii – resimtite ca o amorteala sau slabiciune musculara, prezente la nivelul membrelor de o singura parte sau la nivelul fetei.
- Dificultate in a intelege sau in a rosti cuvinte.
- Tulburare de vedere – de obicei la un singur ochi.
- Tulburare de echilibru sau senzatie de ameteala.
- Cefalee (durere de cap) – severa, mai ales daca este insotita de varsaturi fara greata.
Factorii de risc care duc la stenoze carotidiene
Stenoza carotidiana este una din cauzele accidentului vascular cerebral/AIT – explicat prin ingustarea lumenului arterial ca urmare a depunerii de grasime (colestrol) la nivelul peretelui arterial.
- Hipertensiunea arteriala;
- Fumatul;
- Hipercolesterolemie;
- Diabet zaharat;
- Sexul masculin;
- Obezitate;
- Apnee de somn.
Boala arteriala carotidiana este responsabila de aproximativ 10-20 % din toate cazurile de AVC, motiv pentru care depistarea precoce poate determina anumite decizii terapeutice in vederea preventiei accidentului vascular cerebral.
Diagnosticarea bolii arteriale carotidiene
Ecografia Doppler cervico-cerebrala
Este o metoda nedureroasa, neinvaziva, care nu prezinta contra-indicatii, reproductibila si care poate evidentia o stenoza carotidiana in 99% din cazuri.
Examinarea angio-CT/angio-IRM
Este o metoda de a doua intentie in cazul in care ultrasonografia cervicocerebrala nu reuseste sa stabileasca cu certitudine gradul de stenoza.
Angiografia clasica sau DSA (digital subtraction angiography)
Este metoda cu cea mai mare acuratete in depistarea stenozelor carotidiene. Este rezervata cazurilor selectionate.
Tratament stenoze carotidiene
In functie de gradul stenozelor carotidiene, tratamentul este diferit. Acesta poate fi medicamentos, endovascular si chirurgical.
In cazul unor stenoze carotidiene asimptomatice, ce nu au produs un AVC/AIT, se recomanda un tratament medicamentos si schimbarea stilului de viata. Mai exact, abandonarea fumatului, scaderea in greutate, un regim alimentar sarac in grasimi animale. Aceste recomandari sunt valabile indiferent de gradul stenozei carotidiene.
In cazul stenozelor simptomatice, adica cele care au produs un eveniment neuro-vascular, de obicei cand acestea obstructioneaza peste 70% din lumenul vascular, medicul poate recomanda efectuarea unui tratament endovascular (prin montarea unui stent), sau tratament chirurgical (prin endarterectomie). Decizia terapeutica este dictata de caracteristicile particulare ale fiecarui pacient.
Monitorizare
Este recomandat ca un pacient care prezinta o stenoza carotidiana sa fie urmarit de catre medicul neurolog, de obicei prin examinare ecografica Doppler. In cazul in care pacientul prezinta si o alta patologie asociata, este necesar sa fie monitorizat de o echipa multidisciplinara (neurolog, chirurg vascular, cardiolog).
