#diagnosticNuinsulta
Te-ai spalat astazi pe dinti? Te-ai îmbracat? Singur, fara ajutor si în doar cateva minute? Ai pregatit micul dejun pentru copii? Ai mers la birou? Te-ai oprit seara la o bere cu prietenii? Probabil ca da. Și, totusi, ti se pare ca n-ai facut mare lucru. Multi dintre pacientii mei nu pot sa faca ceea ce noua ni se pare simplu.
Hai sa îti povestesc despre asta.
O doamna tare cocheta, care are acum 48 de ani, viseaza sa mearga pe tocuri si sa se dea cu parfum. Ceva firesc, dar ea n-a mai facut-o de vreo 10 ani. Daca se urca pe tocuri, nu ramane în picioare. Daca încearca sa se parfumeze, mana îi tremura atat de tare încat, în cele mai multe cazuri, lichidul din sticla îi ajunge în ochi. E diagnosticata cu scleroza multipla. Un alt coleg de-al ei de suferinta, diagnosticat cu aceeasi boala, nu si-a mai vazut parintii de vreo 5 ani. Nu mai merge la ei în sat pentru ca vecinii spun ca e betiv si nebun. Boala îl face sa mearga împleticit pe strada si tot din pricina ei nu reuseste sa articuleze cum trebuie cuvintele.
Ca ei sunt atatia altii care, din cauza afectiunilor lor, sufera si sunt marginalizati.
Sunt medic neurolog si înteleg ce înseamna o astfel de afectiune. De la scleroza multipla la epilepsie, demente sau tulburari de miscare. Știu cum se manifesta si cum se trateaza. Cei diagnosticati cu accidente vasculare cerebrale, boala Alzheimer, boala Parkinson, boli autoimune, neuropatii, sau alte afectiuni nu sunt doar pacienti, ci, în primul rand, oameni. Sunt parinti, fii si fiice, colegi de serviciu, prieteni, manageri sau antreprenori. Nu este corect ca diagnosticul primit sa le defineasca întreaga existenta.
Stand de vorba cu ei, cu familiile si prietenii care îi însotesc deseori în cabinet, am realizat ca, dincolo de actul medical, as putea sa îi ajut mai mult.
