Vertij sau cand “lucrurile se invart in jur ”

Irina Loghin s-a temut ca va face AVC, intr-o dimineata cand s-a trezit cu o ameteala foarte puternica, care s-a dovedit a fi vertij. Din fericire, a stiut sa ceara ajutor la timp si sa evite o problema de sanatate care i-ar fi pus viata in pericol.

Vertijul este confundat de cele mai multe ori cu unele stari de ameteala, insa ameteala resimtita in cadrul vertijului este una specifica, caracterizata de senzatia de invartire. Cand ai vertij, ai senzatia ca iti fuge pamantul de sub picioare, iti pierzi complet controlul si lumea nu mai are contur. Ai senzatia ca tu te invarti sau ca lumea se invarte in jurul tau. Afla ce trebuie sa faci cand ai vertij sau cand “lucrurile se invart in jur”.

Ce este vertijul?

In primul rand, vertijul nu este o afectiune, ci un simptom. Este unul din principalele simptome ale afectiunilor din spectrul tulburarilor de echilibru si cel mai puternic resimtit, manifestandu-se dintr-o data si dand senzatia ca “totul se invarte in jur”.  Este foarte important ca un pacient sa faca diferenta intre ceea ce inseamna cu adevarat vertij si ameteli.

Vertijul in sine nu este periculos, insa, daca este recurent, poate fi un simptom al unei afectiuni grave si un semnal de alarma chiar si pentru accidentul cerebral vascular.

Vertij vs. ameteala

Ameteala este un termen non-medical folosit pentru a descrie o gama larga de senzatii (dezechilibru, probleme de miscare, cap tulbure, probleme de vedere), inclusiv vertijul. Vertijul insa este un simptom care da o senzatie de rotire a corpului sau a mediului inconjurator. Este adeseori acompaniat si de alte stari, precum greata sau  paliditate.

Vertijul, un semnal de alarma pentru AVC

Pacientii care au supravietuit unui atac vascular cerebral descriu vertijul ca simptom premergator atacului in sine. Intr-o dimineata, Irina Loghin s-a trezit cu o stare generala de rau si cu o “ameteala puternica”. A mers degraba la medicul sau de familie care i-a sugerat sa vada un neurolog, pentru un diagnostic clar pe baza simptomelor resimtite.

Dr Dan Mitrea, pe baza examenului clinic si a investigatiilor necesare, a prescris un tratament persoanlizat care a indepartat riscul de AVC si a vindecat vertijul.

Irina Loghin, in urma experientei sale, atrage atentia asupra importantei controalelor de rutina preventive si a educatiei medicale.

Vertij cauze

Principala cauza de aparitie a vertijului o reprezinta afectarea mecanismului echilibrului, aflat in urechea interna. Insa, poate fi provocat si de:

• Artrita cervicala
• Migrena
• Rau de miscare
• Hiperventilatia
• Alcool sau substante halucinogene

Este esential ca un vertij de tip central sa fie rapid recunoscut de catre ORL/otoneurolog. In cazul unor patologii specifice neurologice mai vechi – ca scleroza in placi de exemplu – nu este foarte alarmant daca acesti pacienti incep sa prezinte vertije, intrucat acest simptom se asociaza foarte frecvent cu afectiunea neurologica de baza. In schimb, daca un tanar pacient a prezentat recent un traumatism moderat cervical, incepe sa prezinte vertije, ceva acufene pulsatile lateralizate, eventual hipoestezie faciala discreta si este trimis acasa doar pe baza unei radiografii cervicala normale fara sa aiba si un angio RMN in urgenta in cautarea unei eventuale disectii de artera vertebrala , poate fi extrem de grav pentru pacient.

Vertij simptome

Vertijul poate fi brusc si rapid, sau recurent pe parcursul a mai multor zile. In ambele cazuri, principalele manifestari ale vertijului sunt:

•  Senzatia de rotire
• Greata
•  Varsaturi
• Dificultati de a sta in picioare si de probleme de miscare
• Senzatia ca podeaua se misca
• Surditate sau ureche infundata

Simptomele care trebuie sa orienteze rapid pacientul spre Neurolog in caz de vertij sunt:

• Cefalee neobisnuita occipitala
• Viziune dubla
• Slabiciunea intr-un membru
• Dificultati de gasire a cuvintelor sau confuzia intre cuvinte 

Cine poate sa sufere de vertij?

Desi nu exista persoane predispuse la o maladie vestibulara anume, totusi persoanele cu antecedente personale sau familiale de migrena par a fi mai frecvent afectate de aparitia hidropsului vestibular primar – sau boala Menière. De asemenea persoanele care prin natura profesiei sunt obligate sa stea cu capul in sus si cu coloana cervicala in extensie pentru perioade de timp mai lungi – anumiti constructori, peisagisti, vopsitori in inaltime, instructori pentru escalada etc – statistic vorbind, pot prezenta o incidenta mai mare de vertij paroxistic de pozitie benign – cunoscut sub abrevierea “VPPB”.

Tipuri de vertij

In functie de cauza care provoaca simptomul, vertijul poate fi:

Vertijul Patologic

Acest tip de vertij apare atunci cand este expresia unei boli. In cele mai multe cazuri, vertijul patologic este rezultatul unei disfunctii a sistemului vestibular (responsabil pentru realizarea si mentinerea echilibrului si a posturii). Poate fi de doua feluri:

Vertijul Periferic

Apare in urma afectarii urechii interne. Cel mai frecvent tip de vertij periferic este vertijul pozitional paroxistic benign si apare in urma deplasarii otolitilor, care transmit informatii gresite creierului despre pozitia capului.

Vertijul Central

Apare in urma unei probleme la nivelul creierului, precum afectiunea vaselor de sange, migrena, scleroza multipla, AVC sau tumori

Vertijul Fiziologic

Apare ca o consecinta a stimularii fiziologice a receptorilor din urechea interna. Se poate manifesta in urma unor miscari bruste ale capului sau la persoanele cu probleme de miscare. In unele cazuri se manifesta atunci cand o persoana are rau de mare sau de inaltime.

Vertijul Psihogen

Apare atunci cand este asociat unui atac de panica. Intr-un astfel de caz, individul are si teama de spatii mari si de multimer (agorafobie).

Tratament pentru vertij

Orice episod este periculos, mai ales daca nu stii cand se poate manifesta. Persoanele care experimenteaza frecvent astfel de atacuri, sunt sfatuite sa evite sofatul, inotul sau manevrarea unor masinarii periculoase.

La primul episod de “ameteala puternica” este indicata vizita la medicul de familie care te va trimite mai departe pentru investigatii amanuntite la neurolog sau specialistul ORL, in functie de particularitatile vertijului tau. 

In unele cazuri exista, in afara tratamentului medicamentos anti-vertiginos, posibilitatea unei terapii cognitive si psihologice personalizate. Factori alimentari particulari pentru tratament sau implicati in etiologia unor afectiuni generatoare de vertij nu sunt raportati actualmente in nici o revista stiintifica serioasa.  

Tratamentul pentru vertij difera in functie de tipul acestuia.

Nu ignora un simptom, oricat de banal ti se pare. O ameteala sau o stare de vertij poate sa fie un semnal de alarma pentru o boala grava. Fa-ti o programare la Neuroaxis pentru a preveni o afectiune care iti poate pune viata in pericol.