Somn si epilepsie. Cum se influenteaza reciproc
Somn-trezire reprezinta un ciclu repetitiv care presupune trei stadii fractionale ale NREM (non-rapid eye movement) urmate de stadiul REM (rapid eye movement). Ciclurile NREM – REM se repeta de cateva ori pe noapte. Somnul cu vise apare atunci cand activitatea cerebrala este foarte activa. Atunci cand visezi, calitatea somnului nu este compromisa. In cele mai multe dintre cazuri, somnul nu este dereglat de vise, ci de crize epileptice.
Celulele cerebrale, neuronii, comunica cu restul corpului prin semnale electrice. Uneori, aceasta activitate electrica este anormala, iar prea multe sau prea putine semnale sunt transmise. Aceasta activitate anormala, asociata cu lipsa de somn, poate declansa o criza de epilepsie.
Ce este epilepsia?
Epilepsia este o conditie neurologica care presupune crize repetate. In functie de intensitatea crizei, aceasta poate fi asociata cu convulsii. Criza epileptica si convulsia reprezinta o schimbare brusca in comportament, cauzata de activitatea electrica alterata in creier. Schimbarile neurologice pot provoca inconstienta si miscari violente ale corpului. Epilepsia nu are o cauza cunoscuta, dar poate aparea in urma unei leziuni pe creier, a unui accident vascular cerebral, a unei infectii sau tumori. Convulsiile pot aparea si ca parte a unui episod de sevraj, atunci cand pacientul renunta la administrarea de droguri sau alcool.
In timpul somnului linistit, fara vise, creierul produce un tipar electric, care poate fi detectat prin electro-encefalograma (EEG). EEG ne poate oferi informatii despre activitatea electrica cerebrala in timpul somnului, si poate diferentia intre tipurile de crize epileptice si originea lor. Medicul poate recomanda o investigatie EEG, pentru a identifica si monitoriza crizele epileptice nocturne.
Crizele epileptice pot varia de la o simpla pierdere a cunostintei pana la convulsii violente. Tipul de criza depinde de factori precum cauza sau originea leziunii, dar si de stari fiziologice precum lipsa de somn.
Tipurile de crize epileptice
- Crize „petit mal”: pierdere a cunostintei, miscare a corpului redusa sau inexistenta si privire in gol. Apar cel mai des la copii si pot fi confundate cu o dizabilitate de dezvoltare.
- Crize „grand mal”: contractii musculare violente, pierderea cunostintei, intreruperi respiratorii, incontinenta urinara, muscatul limbii sau al obrazului si confuzie sau slabiciune dupa criza.
- Crize partiale: contractii musculare in anumite parti ale corpului, senzatii precum amorteala sau furnicaturi, transpiratie si pupile dilatate. Crizele epileptice partiale afecteaza doar o portiune a creierului si pacientul este constient.
- Crize partiale complexe: pacientul nu raspunde, are privire fixa, halucinatii despre miros sau gust, si isi pierde cunostinta.
Care este legatura dintre epilepsie si somn?
In timpul unui somn fara vise se produc descarcari electrice anormale ale neuronilor. Intensitatea acestor descarcari este direct proportionala cu intensitatea crizei.
Somnul este o stare fiziologica normala care ajuta la odihna si energizarea creierului, in timp ce crizele epileptice fac parte dintr-o stare patologica cu consecinte negative. De cele mai multe ori, crizele de epilepsie apar exclusiv in somn.
Simptomele epileptice in timpul somnului, indiferent de gradul de intensitate al crizelor, se pot manifesta prin contractii musculare intense, miscare necontrolata, miscari involuntare si iregulate ale membrelor sau somnambulism. Pacientul nu este constient ca are o convulsie, iar trezirile dese in timpul noptii sunt deseori interpretate gresit ca insomnie sau alte tulburari de somn.
Interdependenta intre somn si epilepsie este reciproca. Epilepsia deregleaza somnul normal, iar lipsa de somn agraveaza epilepsia. De asemenea, medicatia care trateaza epilepsia poate perturba somnul. Un somn linistit si complet este foarte important pentru pacientii epileptici.
Dinamismul starii de somn ofera posibilitatea unui diagnostic unic si stabilirii unui tratament potrivit pentru dereglari ale sistemului nervos central, precum epilepsia. Starile neurofiziologice de somn pot scoate in evidenta aspecte ale epilepsiei care nu apar in starea de trezire.
Cum trebuie procedat in cazul unei crize epileptice?
Atunci cand are loc o criza epileptica, cel mai important este sa ne asiguram ca pacientul nu se va rani in timpul crizei.
- Intindeti persoana pe jos, pe o parte si asezati ceva moale sub cap pentru a nu se lovi.
- Desfaceti imbracamintea stransa precum gulere, cravate sau curele.
- Indepartati obiecte ascutite cu care se pot rani inconstient.
- Monitorizati semnele vitale.
- Cronometrati criza epileptica.
- Nu incercati sa retineti persoana, sau sa opriti criza.
- Nu inserati nimic in gura pacientului.
- Chemati ambulanta sau asistenta medicala de specialitate in cazul in care criza dureaza mai mult de 2-5 minute, sau pacientul nu se trezeste dupa criza. De asemenea, alte conditii medicale precum diabetul sau sarcina prezinta o situatie de urgenta.
Daca tu sau o persoana apropiata aveti simptome de epilepsie, va asteptam la un consult neurologic si o analiza EEG care sa confirme diagnosticul. Un diagnostic corect si pus la timp este primul pas in tinerea sub control a unei afectiuni neurologice.
