Burnout-ul, consecință a stresului prelungit, este o problemă frecvent întâlnită în societatea modernă. Dacă la început poate fi confundat cu o simplă stare de oboseală, evoluează treptat până la epuizare fizică, emoțională și cognitivă, ajungând să ne afecteze semnificativ atât viața profesională, cât și pe cea personală.
Deși este clasificat ca „fenomen ocupațional”, nu ca boală, burnout-ul duce la un dezechilibru profund, care crește riscul de tulburări psiho-emoționale și de afecțiuni cardiovasculare. Sunt esențiale abordarea timpurie și terapia susținută, cu ajutorul unui psiholog sau al unui psihiatru, până la redobândirea echilibrului pierdut.
La Neuroaxis, beneficiezi de sprijinul unei echipe de experți în psihologie și psihiatrie pentru tratamentul sindromului burnout, prin psihoterapie și, la nevoie, terapie farmacologică. În funcție de gradul de afectare și nevoile personale, experții noștri te vor îndruma către terapeutul potrivit pentru consultație sau evaluare.
Ce este burnout-ul
Cauză ascunsă a oboselii cronice, burnout-ul este o formă severă de epuizare fizică, psihică și emoțională asociată locului de muncă. Instalarea e progresivă, nu bruscă, și vine pe fondul expunerii îndelungate la stres, presiune constantă și suprasolicitare fizică și/sau emoțională. Persoana afectată resimte:
- o senzație acută de epuizare fizică și/sau emoțională;
- distanțare mintală, negativism sau cinism față de locul de muncă;
- un sentiment profund de ineficiență și de lipsă a realizărilor profesionale.
Informațiile despre prevalența acestui sindrom sunt limitate, dar sondajele și cercetările derulate în ultimii ani arată o creștere susținută, începând din perioada pandemiei. Conform unei meta-analize publicate în 2024 despre burnout-ul în sistemul public de sănătate, cifrele arată că 1 din 3 din angajați suferă de epuizare fizică și mintală asociată jobului. Cercetarea a inclus studii din mai multe țări, pentru a urmări tendința la nivel global, și indică un risc similar în rândul altor profesii decât cea de medic sau de asistent medical.
Cauzele declanșării epuizării
Burnout-ul este rezultatul unui proces lent, în care corpul și mintea sunt expuse constant, pentru o perioadă lungă, la stres, fără a avea timp suficient de recuperare. Când rămâne prea mult timp în stare de alertă, organismul își epuizează treptat resursele care gestionează reacțiile la stres, iar în acest context, capacitatea de adaptare scade vizibil și sarcinile obișnuite devin copleșitoare. De la un punct încolo, corpul și creierul nu mai reușesc să revină la nivelul normal de funcționare, se instalează o oboseală profundă, apar dificultăți de concentrare, iar persoana afectată începe să se simtă tot mai detașată și lipsită de motivație.
Practic, burnout-ul este consecința directă a unei perioade îndelungate în care resursele sunt consumate mai repede decât pot fi regenerate.
Factori de risc pentru burnout
La declanșarea și întreținerea stresului care declanșează sindromul burnout contribuie:
- programul prelungit, instabil, în ture;
- suprasolicitarea profesională – volumul mare de muncă, timpul scurt de executare, presiunea performanței și responsabilitățile multiple pot depăși resursele individuale;
- dezechilibrul dintre viața personală și cea profesională – lipsa somnului și a timpului liber, conflictul între cele două roluri și imposibilitatea de a stabili limite;
- lipsa controlului asupra programului de muncă, sarcinilor și deciziilor (inoculează treptat un sentiment de neputință);
- un mediu de lucru instabil sau toxic – neînțelegeri/ conflicte cu colegii, management ostil, lipsa recunoașterii eforturilor și realizărilor;
- dorința de a face totul perfect, care consumă treptat resursele psiho-emoționale. Este motivul pentru care, în mod paradoxal, burnout-ul afectează cel mai des oamenii buni la ceea ce fac: perfecționiști, persoane responsabile, implicate;
- sarcinile care par neînsemnate sau fără finalitate clară, sunt repetitive și plictisitoare;
- istoricul de stres cronic;
- predispoziția pentru depresie sau anxietate;
- lipsa unui sistem de suport – familie, prieteni, colegi;
- sexul – femeile sunt mai predispuse.
Tipuri de burnout
Deși simptomele centrale sunt epuizarea emoțională, scăderea motivației și a performanțelor, modul în care fiecare persoană ajunge la această stare diferă în funcție de personalitate, context și stilul de adaptare la stres. Specialiștii au identificat trei forme principale de burnout, fiecare cu propriile mecanisme de apariție și cu particularități clinice. Înțelegerea diferențelor dintre ele este esențială pentru stabilirea unui plan terapeutic eficient.
Burnout prin suprasolicitare
Apare la persoanele care își asumă prea multe responsabilități pentru o perioadă lungă, fie pentru că se simt incapabile să spună „nu”, fie pentru că sunt motivate de standarde înalte de performanță. Acestea muncesc excesiv, fără pauze reale și ignorând semnalele de oboseală, nevoia de odihnă și viața personală, iar după un timp, le sunt afectate funcțiile cognitive, calitatea somnului și imunitatea și se instalează o stare persistentă de iritare. Multe ajung la medic când sunt deja în colaps fizic sau psihic.
Burnout prin lipsă de provocare
Apare în situațiile în care angajatul nu se simte stimulat, valorificat sau provocat intelectual. Joburile repetitive, sarcinile monotone și lipsa oportunităților de dezvoltare profesională pot genera, în timp, un sentiment profund de inutilitate. Persoana afectată de acest tip de burnout nu este suprasolicitată, ci „deconectată” de la munca pe care o face, captivă într-o stare de „amorțeală emoțională” în care nu mai simte nici bucurie, nici interes și nici nu mai are energie pentru sarcini profesionale, dar nici pentru activități personale. Lipsa direcției crește riscul de izolare socială și de anxietate.
Burnout din cauze organizaționale
Apare când există o lipsă de aliniere între cerințele angajatorului și resursele angajatului și în contexte profesionale dezorganizate sau toxice, unde lipsește suportul managerial, așteptările sunt neclare sau nerealiste, greșelile sunt penalizate, iar succesul rar este recunoscut. Persoana afectată are senzația că nu poate ține pasul cu sarcinile, oricât de mult ar încerca – se simte depășită, lipsită de sprijin și privată de feedback -, iar pe acest fond, apar sentimentul de eșec, blocajul și demotivarea și scade dramatic încrederea în sine.
Simptome asociate cu fenomenul burnout
Sindromul se manifestă diferit de la o persoană la alta, însă există trei mari categorii de simptome pentru burnout: fizice, emoționale și comportamentale. Unele pot semăna cu depresia sau cu anxietatea, motiv pentru care este nevoie de o evaluare minuțioasă și un diagnostic diferențial.
Semne și simptome fizice
- Oboseală extremă, care nu trece cu odihnă.
- Dureri de cap, migrene recurente.
- Dureri de mușchi și oase, tensiune în ceafă și umeri.
- Tulburări de somn (insomnie, treziri dese).
- Infecții frecvente, pe fondul scăderii imunității.
- Tulburări digestive.
- Senzația de ceață mintală.
Simptome emoționale
- Iritabilitate, nervozitate.
- Lipsa motivației.
- Un sentiment de vid interior sau detașare emoțională.
- Anxietate crescută.
- Tristețe sau apatie.
- Scăderea încrederii în sine.
- O senzație de inutilitate.
Semne comportamentale
- Evitarea sarcinilor sau procrastinare.
- Absenteism la locul de muncă.
- Scăderea performanței.
- Retragere socială.
- Alimentație dezordonată.
- Consum excesiv de cafea, alcool sau tutun.
- Scăderea interesului pentru hobby-uri.
Diferența dintre stres și burnout
Deși sunt adesea confundate, stresul și burnout-ul sunt două stări diferite. Stresul este o reacție naturală la presiune, de obicei temporară. Organismul rămâne alert pentru o perioadă, iar energia este mobilizată pentru a face față unei nevoi actuale.
Burnout-ul, în schimb, apare atunci când stresul devine cronic și depășește capacitatea corpului de adaptare. Persoana afectată nu mai este în alertă, ci în epuizare. Nu mai simte nevoia să se mobilizeze, ci neputință și lipsă de sens.
Cum punem diagnosticul de burnout
Diagnosticul de burnout este clinic, stabilit de un specialistul Neuroaxis după o evaluare amănunțită. În timpul consultației, medicul psihiatru sau psihologul clinician:
- discută cu pacientul despre istoricul profesional, personal și emoțional, durata manifestărilor și modul în care acestea au evoluat;
- analizează prezența simptomelor emoționale, cognitive și comportamentale pentru a diferenția burnout-ul de depresie, tulburări anxioase, tulburări de personalitate sau de adaptare;
- poate folosi un chestionar standardizat, cum este MBI (Maslach Burnout Inventory), considerat standardul de aur în evaluarea sindromului burnout.
La final, specialistul poate recomanda evaluări suplimentare, dacă pacientul prezintă simptome fizice intense – migrene, insomnie severă – și are nevoie de investigații suplimentare pentru a exclude o afecțiune din alt spectru.
Tratament
Tratamentul burnout-ului este complex, de durată și trebuie să abordeze atât cauzele, cât și simptomele.
Psihoterapia este piesa centrală, de bază, oferind tehnici eficiente de reorganizare a gândirii și a comportamentelor, de rezolvare a problemelor, de relaxare și mindfulness. Este modalitatea prin care terapeutul ajută pacientul să dezvolte mecanisme de gestionare a stresului, a anxietății, a gândurilor negative sau iraționale și îl învață cum să stabilească limite sănătoase și să prioritizeze, pentru a reduce suprasolicitarea.
Când burnout-ul este foarte pronunțat și sunt prezente simptome de depresie și/sau anxietate, poate fi necesară intervenția psihiatrului, care are competențe farmacoterapeutice și poate prescrie tratament medicamentos pentru susținerea recuperării. Psihoterapia poate fi, în acest caz, completată de antidepresive, anxiolitice și medicamente pentru reglarea somnului.
În paralel, sunt necesare schimbări semnificative în stilul de viață. Odihna trebuie să devină prioritară, cu stabilirea unei rutine de somn sănătoase și respectarea ei pe termen lung. Totodată, sunt importante exercițiile fizice regulate, o alimentație echilibrată și introducerea momentelor de relaxare în rutina zilnică.
Complicații
Burnout-ul netratat poate duce la probleme de sănătate, la dezvoltarea de adicții, deteriorarea relațiilor personale, scăderea semnificativă a calității vieții și chiar scăderea speranței de viață (la sub 45 de ani). Printre efectele fizice și mintale ale epuizării din cauze profesionale, studiile menționează:
- dureri de mușchi și oase;
- dureri de cap;
- probleme gastrointestinale;
- probleme respiratorii;
- sedentarism;
- obezitate;
- hipercolesterolemie;
- diabet zaharat de tip 2;
- boli cardiovasculare;
- insomnie și alte tulburări de somn;
- depresie;
- dependență de alcool și de droguri.
Impactul este semnificativ și evidențiază necesitatea intervențiilor preventive și a identificării timpurii a acestei afecțiuni în mediul de lucru.
Sfaturi pentru prevenție
Epuizarea profesională implică adesea aspecte legate de locul de muncă pe care nu le poți controla. Poți crea însă strategii pentru gestionarea stresului și scăderea riscului de burnout. Cum?
- Stabilește limite clare și refuză asumarea unui număr excesiv de sarcini.
- Organizează-ți de așa natură timpul încât să beneficiezi și de pauze.
- Deleagă sarcini, atunci când e posibil (dacă ești într-o poziție în care poți face asta), sau solicită ajutor când volumul de muncă e prea mare.
- Munca peste program trebuie să fie o excepție, nu o regulă.
- Dacă ai un job care nu te împlinește, analizează-ți opțiunile. Poți discuta cu superiorul ierarhic pentru o nouă poziție, conformă cu pregătirea și așteptările tale, sau poți porni căutarea unui nou loc de muncă.
- În timpul liber, relaxează-te! Gândul nu trebuie să fie tot la muncă, ci la tine, la familie, la prieteni, la lucrurile care-ți fac plăcere și te deconectează real.
- Fă mișcare – sportul este un antidot excelent pentru stres!
- Caută să deprinzi noi tehnici de relaxare, dacă începi să te simți copleșit – exerciții de respirație, meditație, yoga.
- Discută cu cei dragi – familie, prieteni -, pentru a te descărca. Aceștia pot acționa ca un grup de suport, în momentele dificile.
- Cere sprijinul unui psihoterapeut, pentru a primi ajutor specializat în gestionarea stresului înainte de a se croniciza și de a declanșa burnout-ul.
Te-ai regăsit în simptomele de burnout? Cere ajutor, programează-te la Neuroaxis
Sindromul burnout poate fi gestionat și tratat eficient, iar recuperarea completă este posibilă, atunci când primești ajutorul potrivit. La Neuroaxis, echipa multidisciplinară de specialiști include psihologi și psihiatri cu experiență în gestionarea epuizării din cauze profesionale, care îți pot oferi sprijin real, personalizat și orientat către refacerea echilibrului fizic și psiho-emoțional.
Programează-te pentru evaluare, fă primul pas spre vindecare și redescoperirea stării de bine. Redobândește-ți, cu ajutorul experților noștri, energia, claritatea mintală și bucuria de a trăi.
