Peste 1 miliard din populația lumii (12,2%) se confruntă cu probleme de sănătate mintală, arată un raport recent al OMS, iar depresia are o prevalență estimată la 4% (peste 300 de milioane de persoane), fiind, alături de anxietate, tulburarea psihică cel mai des diagnosticată la oameni de toate vârstele, de ambele sexe și din toate păturile sociale. La nivelul Europei, depresia cronică e raportată la 7,2% din populație, conform ultimei analize, iar în România, la 1% – cea mai scăzută din UE. Dar aceasta nu e neapărat o veste bună pentru noi. Semnele de depresie nu sunt recunoscute de multe persoane, iar boala este subdiagnosticată – o spun adesea medicii, o confirmă un document OECD din 2023 despre starea sănătății în România.
Îți explicăm, în cele ce urmează, care sunt semnele că ești în depresie. Multe sunt simptome care pot trimite cu gândul la alte probleme de sănătate, de aceea, este esențial să le recunoști, să nu le minimizezi importanța, să le așezi corect în context și să ceri ajutor. Depresia nediagnosticată evoluează și are un impact semnificativ asupra calității vieții. Trebuie să știi că poate fi tratată, indiferent de severitatea ei.
La Neuroaxis, experți în psihologie și psihiatrie îți pot oferi suportul de care ai nevoie. Programează-te pentru o evaluare sau pentru o consultație, dacă recunoști oricare din simptomele pe care le detaliem mai jos.
Cele mai comune 10 semne ale depresiei
Depresia se poate manifesta diferit la fiecare persoană – poate fi resimțită ca o tristețe profundă, ca o senzație de epuizare emoțională sau ca o pierdere a interesului pentru orice activitate -, iar simptomele apar treptat și pot fi confundate cu stresul sau oboseala. În timp, însă, ajung să ne afecteze semnificativ pe toate palierele: mintal, emoțional, fizic, comportamental.
Iată cele mai comune 10 semne ale depresiei, semnalele de alarmă care trebuie să te determine să cauți ajutor de specialitate:
1. Tristețe persistentă, însoțită de anxietate și deznădejde
Depresia se manifestă adesea printr-o stare continuă de tristețe, de gol interior sau teamă fără cauză aparentă. Persoana afectată se simte copleșită de griji, melancolie și pesimism, chiar și în momentele care altădată îi aduceau liniște. Această suferință emoțională este persistentă și nu dispare ușor, chiar dacă există motive de bucurie în jur.
De multe ori, tristețea se combină cu anxietatea, creând o tensiune constantă, o neliniște greu de controlat, și cu un sentiment de deznădejde, de pierdere a speranței, tradusă într-o senzație persistentă că „nimic nu va mai fi bine”.
2. Pierderea interesului pentru activități înainte plăcute
Unul dintre cele mai vizibile semne de depresie este pierderea interesului față de activitățile obișnuite – hobby-uri, viața socială, relațiile apropiate. Persoana afectată nu mai simte bucurie nici pentru lucrurile care altădată îi ofereau satisfacție. Această stare, numită anhedonie, are un impact profund asupra calității vieții, deoarece totul pare lipsit de sens. În locul plăcerii, apare indiferența, apatia sau chiar repulsia față de activități care presupun efort emoțional. În timp, acest simptom duce la izolare, la scăderea stimei de sine și la agravarea depresiei.
3. Iritabilitate, tensiune constantă
Depresia nu înseamnă doar tristețe, uneori se manifestă prin iritabilitate și reacții exagerate la situații minore. Persoana afectată devine ușor de enervat, tensionată, cu un sentiment continuu de neliniște interioară. Apare o agitație fără motiv, o nemulțumire generalizată și dificultatea de a gestiona stresul zilnic. În multe cazuri, iritabilitatea ascunde de fapt o suferință profundă și un sentiment de neputință. Acest simptom este des întâlnit mai ales la bărbați, la care depresia se poate exprima mai mult prin furie și frustrare decât prin tristețe și izolare.
4. Oboseală cronică și lipsă de energie
Persoanele depresive descriu adesea o senzație de epuizare, chiar și după activități care presupun un efort minim sau după un somn odihnitor. Fiecare sarcină, de la ridicarea din pat până la mersul la serviciu, pare o povară. Această oboseală psihică și fizică nu este cauzată de o boală organică, ci de epuizarea emoțională și dezechilibrul neurochimic asociat depresiei. În multe cazuri, acest simptom este interpretat greșit ca lene sau lipsă de voință, ceea ce duce la stigmatizare și la accentuarea suferinței interioare.
5. Tulburări de somn
Tulburările de somn – insomnie, hipersomnie – sunt printre cele mai comune semne de depresie.
Insomnia, care poate însemna dificultatea de a adormi, treziri repetate în timpul nopții sau un somn superficial și neodihnitor, se instalează pentru că mintea este invadată de gânduri negative, iar corpul nu reușește să se relaxeze. Pe termen scurt, lipsa odihnei accentuează starea de oboseală, anxietatea și dificultățile de concentrare, iar pe termen lung, contribuie la accentuarea simptomelor depresive, creând un cerc vicios din care este greu de ieșit fără sprijin de specialitate.
La polul opus insomniei se află hipersomnia, nevoia de a dormi prea mult sau dificultatea de a te trezi dimineața. Persoanele depresive pot petrece multe ore în pat, dar se simt în continuare epuizate, fără energie sau motivație. Corectarea acestui simptom necesită, la rându-i, psihoterapie și tratament medicamentos.
6. Modificări de apetit și greutate
Depresia poate duce fie la pierderea apetitului și scădere semnificativă în greutate, fie la mâncat compulsiv, cu creștere ponderală. În primul caz, mâncarea își pierde complet gustul și sensul, persoana afectată uită să mănânce sau o face mecanic. În al doilea, alimentele – în special cele dulci sau bogate în carbohidrați – devin o formă de confort emoțional. Aceste schimbări afectează sănătatea fizică și pot accentua sentimentul de vinovăție sau de rușine, contribuind la agravarea bolii.
7. Dureri de cap sau musculare, probleme stomacale persistente
Depresia nu este doar o boală a minții, ci afectează întregul organism. Durerile de cap, de spate, musculare sau abdominale pot fi manifestări ale stresului emoțional cronic. În multe cazuri, acestea nu se ameliorează cu tratamente obișnuite, deoarece cauza este psihologică, nu organică.
Tulburările digestive (greață, disconfort abdominal, constipație) sunt frecvente la persoanele cu depresie, reflectând conexiunea strânsă dintre creier și sistemul digestiv, și duc adesea pacienții la medic, fiind primul pas către identificarea unei depresii nediagnosticate.
8. Dificultăți de concentrare și luare a deciziilor
Depresia alterează funcțiile cognitive – memoria, atenția, capacitatea de analiză sau de reacție. Apar dificultăți în concentrarea asupra unei sarcini clare, în citirea unei cărți sau vizionarea unui film. Deciziile, chiar și cele minore, devin copleșitoare, pentru că persoana afectată e blocată într-o stare de confuzie mintală și e copleșită de gânduri negative. Această „ceață” cerebrală reduce performanța la locul de muncă și influențează negativ viața socială.
9. Sentimente de vinovăție și inutilitate. Scade stima de sine
Mulți oameni cu depresie se simt responsabili pentru lucruri care nu țin de ei, se critică constant și se percep ca o povară pentru ceilalți. Apare un discurs interior negativ: „nu sunt destul de bun”, „nu merit nimic”, „am eșuat în tot”. Aceste gânduri iraționale sunt alimentate de scăderea stimei de sine și pot deveni obsesive. În forme severe, sentimentul de vinovăție este însoțit de convingerea că ceilalți ar fi mai bine fără ei – un semn de alarmă major pentru risc suicidar.
10. Retragere din viața socială
Pe măsură ce depresia se adâncește, persoana afectată tinde să evite contactul cu prietenii, familia sau colegii. Comunicarea devine un efort prea mare, iar izolarea pare o formă de protecție împotriva neînțelegerii sau respingerii. Totuși, această retragere nu aduce liniște, ci accentuează sentimentul de singurătate și deconectare de la lume. În timp, izolarea reduce semnificativ sprijinul social, ceea ce face recuperarea mult mai dificilă.
Când e nevoie de un consult de specialitate
Depresia este mai mult decât o tristețea resimțită după un eșec sau o stare de oboseală instalată după o zi grea. Simptomele sunt persistente, se adâncesc cu fiecare zi și îți afectează tot mai mult viața personală și profesională. Când simți că nu mai „funcționezi” cum trebuie și bifezi din simptomele de mai sus, este important să soliciți o consultație de specialitate.
Un semnal de alarmă pentru urgentarea consultației îl reprezintă ideațiile suicidare, dar este important să nu se ajungă aici. Gândurile legate de moarte, apărute din convingerea că viața nu mai are sens sau că suferința nu se va sfârși vreodată, reprezintă cel mai grav simptom al depresiei, iar intervenția psihiatrului și tratamentul medicamentos sunt vitale în aceste momente.
De cele mai multe ori, persoana în cauză nu realizează situația în care se află, iar celor din jur le revine sarcina de a interveni salvator. Dacă recunoști semne de depresie la unul dintre cunoscuți – familie, prieteni, colegi -, încearcă să îl orientezi către psiholog sau psihiatru. Oferă-i sprijin, arată-i înțelegere și insistă să ceară ajutor de specialitate pentru a-și redobândi controlul psiho-emoțional și bucuria de a trăi.
Ce trebuie să știi despre semnele de depresie
- Depresia este diferită de la o persoană la altă, poți prezenta orice combinație din simptomele de mai sus.
- Se manifestă progresiv. Pot apărea mici schimbări de dispoziție de la zi la zi, insesizabile la început, mai ales dacă nu știi la ce să fii atent, iar în timp, situația se agravează.
- Simptome noi se adaugă pe parcurs. Inițial, te poți simți lipsit de energie, iar peste câteva săptămâni, să ai în plus și o stare de iritare. E posibil să nu-ți dai seama că cele două sunt corelate, semne ale aceleiași tulburări.
- Boala se poate instala în urmă unei situații dificile din viață – în urmă unei despărțiri, a pierderii locului de muncă sau a unui eșec major, poți să simți nevoia de izolare, pot apărea insomnii sau un dezechilibru alimentar. Depresia nu este condiționată de un eveniment concret, însă poate fi declanșată de unul.
- Chiar dacă te-ai informat asupra depresiei, este posibil să ai simptome pe care nu le validezi că făcând parte din definiția pe care o ai despre această boală. Poți să ai stare de „amorțeală” generalizată, o lipsă de interes pentru tot ce se întâmplă în jurul tău, dar să nu te consideri depresiv.
Cere ajutor, dacă te confrunți cu astfel de simptome. Programează-te la Neuroaxis
Depresia nu este o boală cu care să lupți singur. Ajutorul de specialitate și sprijinul celor dragi sunt extrem de importante pentru ameliorarea simptomelor, ieșirea din cercul vicios al tristeții și gândurilor negre și redobândirea poftei de viață.
Cere ajutor de la primele semne de depresie. Programează-te la unul dintre specialiștii în psihologie sau psihiatrie ai clinicii Neuroaxis pentru a beneficia de suport psiho-emoțional și de o ghidare fermă, constantă și eficientă pe drumul către însănătoșire.
