Sciatica, o afectiune a adultului tanar. Cauze, diagnostic, tratament
Sciatica reprezinta una dintre cele mai comune dureri aparute in zona lombara si pe traiectul nervului sciatic. Aproape jumatate dintre adultii tineri sufera de sciatica.
Desi poate afecta orice categorie de varsta adulta, aceasta afectiune apare in special la segmentul 30-50 de ani. Conform unei cercetari ample coordonate de medicul Rahman Shiri de la Finnish Institute of Occupational Health (Helsinki, Finlanda), doua din cinci persoane ar suferi de crize de sciatica mai mult sau mai putin severe. Aceasta concluzie se bazeaza pe analizarea dosarelor medicale a aproape 35.000 de finlandezi.
Factori de risc in sciatica
Probabilitatea de a dezvolta o criza de sciatica creste pe fondul anumitor factori favorizanti. De exemplu, fumatul si obezitatea maresc semnificativ incidenta acestui tip de durere. Dupa cum arata studiul finlandez citat mai sus, s-a constatat ca fumatul creste riscul de spitalizare din cauza sciaticii cu circa 33%, iar obezitatea, cu 36%.
Alti factori de risc sunt:
- Varsta. Odata cu trecerea anilor se produce o deteriorare a discurilor intervertebrale.
- Sexul. Femeile sunt mai expuse sciaticii mai ales in timpul sarcinii, deoarece fatul exercita o presiune suplimentara asupra nervului sciatic, provocand dureri.
- Tipul profesiei practicate. Sunt mai predispuse persoanele care ridica sau cara frecvent obiecte grele. Si soferii profesionisti au risc mai mare de sciatica, din cauza vibratiilor la care le este expus corpul.
- Sedentarismul
Simptome sciatica
Durerea specifica unei crize de sciatica este resimtita, de obicei, pe o singura parte. Aceasta coboara din zona lombara, de-a lungul membrului inferior. Durerea din picior este net mai pronuntata decat cea lombara si poate iradia inclusiv in spatele gambei sau in talpa piciorului, pana la degetul mare. Adesea, pe partea afectata, piciorul este perceput ca fiind slabit si/sau amortit. Intensitatea durerilor de sciatica variaza intre usoara, medie si severa.
O criza de sciatica acuta debuteaza, de regula, brusc si poate persista intre cateva zile si mai multe saptamani. Sciatica cronica are simptome luni de zile si ridica o serie de dificultati, incepand de la controlul durerii pana la identificarea cauzelor declansarii crizei.
Diagnosticul corect in sciatica
Diagnosticul de sciatica se stabileste cel mai adesea prin anamneza si examinare fizica. Pacientul este rugat sa descrie in ce zone simte durerea si daca prezinta si alte simptome.
In cadrul examinarii fizice, un rol esential il joaca testele neurologice. Dintre acestea, manevra Lassegue – ridicarea membrului inferior afectat în extensie – se numara printre cele mai utilizate. In general, acest test agraveaza durerea, oferind un indiciu important.
De asemenea, examenele imagistice precum RMN-ul (rezonanta magnetica) sau CT-ul (tomografia computerizata) nu sunt recomandate in mod uzual, ci doar daca exista suspiciunea altor cauze decat hernia de disc.
Radiografia nu permite vizualizarea discurilor intervertebrale, insa evidentiaza uzurile osoase, problemele de aliniere, modificarile artrozice, osteofitele etc. Cu alte cuvinte, alegerea investigatiiilor necesare depinde de situatia medicala a fiecarui pacient in parte.
Tratamentul sciaticii
In general, evolutia clinica a sciaticii acute este favorabila. In urma tratamentului cu analgezice, antiinflamatoare si neurotonice, durerea si dizabilitatile asociate dispar in cateva saptamani. In unele cazuri, medicul poate recomanda si tratamente non-farmacologice de genul electroterapiei, kinetoterapiei, hidrokinetoterapiei, masajului etc.
Atunci cand durerile sunt severe, nu cedeaza decat temporar la tratament si devin cronice, exista posibilitatea sa se impuna interventia chirurgicala.
Echipele multidisciplinare Neuroaxis, compuse din neurologi si neurochirurgi, te pot ajuta sa identifici corect afectiunile de care suferi si sa gasesti cel mai bun traseu terapeutic posibil. In cazul durerilor de nerv sciatic, ai parte de un tratament personalizat.
