Articol redactat de dr. Cristina Hertea – medic specialist neurologie

Ce sunt stenozele carotidiene?

Boala arteriala carotidiana este o afectiune cu evolutie lenta care este caracterizata prin depunerea de gasimi (colesterol) la nivelul peretelui arterial ce determina ingustarea lumenului acestuia si creste riscul de accident vascular cerebral.

Stenoza carotidiana determina scaderea fluxului sangvin catre creier. Scaderea oxigenarii tesutului cerebral se traduce in ischemie, determinand un accident vascular cerebral. Cel mai important aspect este durata ischemiei – chiar daca dureaza cateva minute acestea nu trebuie neglijate, pentru ca asa se produce un accident ischemic tranzitor (AIT). Acesta poate fi un semn ce anunta iminenta un accident vascular cerebral major si poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.

Sursa: ar.wikipedia.org

Simptome ale accidentului vascular cerebral

  • Parestezii (resimtite ca o amorteala) sau slabiciune musculara prezente la nivelul membrelor de o singura partea sau la nivelul fetei.
  • Dificultatea in a intelege sau in a rosti cuvintele.
  • Tulburare de vedere – de obicei la un singur ochi.
  • Tulburare de echilibru sau senatie de ameteala.
  • Cefalee (durere de cap) severea, mai ales daca este insotita de varsatura fara greata.

Factorii de risc care duc la formarea stenozelor carotidiene

Stenoza carotidiana este una din cauzele accidentului vascular cerebral/AIT – explicat prin ingustarea lumenului arterial ca urmare a depunerii de grasime (colestrol) la nivelul peretelui arterial.

  • Hipertensiunea arteriala
  • Fumatul
  • Hipercolesterolemie
  • Diabet zaharat
  • Sexul masculin
  • Obezitate
  • Apnee de somn

Boala arteriala carotidiana este responsabila de aproximativ 10-20 % din toate cazurile de AVC, motiv pentru care depistarea precoce poate determina anumite decizii terapeutice in vederea preventiei accidentului vascular cerebral.

Diagnosticarea bolii arteriale carotidiene

Ecografia Doppler cervico-cerebrala este o metoda nedureroasa, neinvaziva care nu prezinta contraindicatii, reproductibila si care poate evidentia o stenoza carotidiana in 99% din cazuri.

Examinarea angio-CT/angio-IRM este o metoda de a doua intentie in cazul in care ultrasonografia cervico-cerebrala nu reuseste sa stabileasca cu certitudine gradul de stenoza.

Angiografia clasica sau DSA (digital subtraction angiography)  este metoda cu cea mai mare acuratete in depistarea stenozelor carotidiene, este rezervata cazurilor selectionate.

Tratamentul stenozelor carotidiene

In functie de gradul stenozelor carotidiene, tratamentul este diferit. Acesta poate fi medicamentos, endovascular si chirurgical.

In cazul stenozelor asimptomatice, ce nu au produs un AVC/AIT, se recomanda tratament medicamentos si schimbarea stilului de viata prin abandonarea fumatului, scaderea in greutate, un regim alimentar sarac in grasimi animale. Aceste recomandari sunt valabile indifferent de gradul stenozei carotidiene.

In cazul stenozelor simptomatice, adica cele care au produs un eveniment neuro-vascular, deobicei cand acestea obstructioneaza peste 70% din lumenul vascular, medicul poate recomanda efectuarea unui tratament endovascular (prin montarea unui stent), sau tratament chirurgical (prin endarterectomie). Decizia terapeutica este dictata de caracteristicile particulare ale fiecarui pacient.
Monitorizare
Este recomandat ca un pacient care prezinta o stenoza carotidiana sa fie urmarit de catre medicul neurolog, deobicei prin examinare ecografica Doppler, sau in cazul in care pacientul prezinta si o alta patologie asociata sa fie monitorizat in de o echipa multidisciplinara (neurolog, chirurg vascular, cardiolog).