Material redactat de dr. Liliana Grigoriu – medic primar pneumologie

Ce este sindromul de apnee in somn?

Desi exista mai multe pareri, majoritatea specialistilor considera ca daca exista 10 episoade de intrerupere a respiratiei in decurs de ora de somn, iar fiecare episod este de minimum 10 secunde, se poate lua in considerare diagnosticul de apnee in somn. Ca metoda optima de diagnosticare si de stabilire a severitatii acestei afectiuni se foloseste poligrafia respiratorie, realizata cu ajutorul poligrafului. Prin aceasta investigatie sunt monitorizate respiratia pacientului si intreruperile acesteia. De asemenea, mai sunt analizate pulsul, saturatia de oxigen si pozitia corpului.

Statisticile arata ca sindromul de apnee in somn apare frecvent la persoanele de varsta a doua si a treia, iar dintre acestea un procent mai mare este reprezentat de barbatii fumatori. Criteriul dupa care se pune diagnosticul de apnee in somn sunt episoadele de intrerupere a respiratiei pe parcursul unei ore de somn.

Tipuri apnee in somn

Exista mai multe tipuri de apnee in somn, clasificarea facandu-se dupa cauzele care o provoaca: apnee obstructiva, apnee centrala si apnee mixta (cand sunt prezente atat apneea obstructiva, cat si cea centrala).

Simptome apnee in somn

O parte dintre simptome sunt comune tuturor pacientilor cu ASO. Printre acestea mentionam sforaitul si somnolenta excesiva diurna, care se manifesta prin adormire in contexte neadecvate, cum ar fi in timpul meselor, sofatului sau discutiilor cu ceilalti.

Persoanele care sufera de apnee obstructiva mai pot manifesta unele din urmatoarele simptome: somn agitat si/sau neodihnitor care conduce la deteriorarea capacitatilor intelectuale (memorie, concentrare), dureri toracice, cefalee dupa trezire, iritabilitate, oboseala, tulburari emotionale.

In continuare abordam cauzele si factorii de risc pentru apneea obstructiva sau ASO.

Cauze apnee obstructiva

Principala cauza in ASO este de natura anatomica, si anume obstructia sau ingustarea cailor respiratorii superioare, care are loc de obicei la nivel naso-faringian. La multi pacienti cu ASO, configuratia cailor respiratorii este afectata structural, ceea ce predispune la obstructie.

De asemenea, mai pot exista defecte anatomice la nivelul nasului, gurii sau gatului. De exemplu, in hipertrofia tonsilara, amigdalele hipertrofiate contribuie la ingustarea cailor respiratorii in timpul somnului, declansand apneea.

Printre factorii care contribuie la obstructia cailor respiratorii in somn se numara obezitatea si consumul de alcool.

Factori de risc in ASO

Factori de risc in ASO care pot fi controlati:

  • obezitatea: la pacientii cu obezitate, excesul de grasime din zona gatului exercita o compresie pe caile respiratorii, cauzand ingustarea acestora;
  • consumul de alcool: determina depresia si relaxarea muschilor respiratori, iar caile respiratorii superioare se ingusteaza si astfel apare apneea in somn;
  • consumul de medicamente: hipnoticele si sedativele contribuie la aparitia apneei;
  • fumatul: nicotina relaxeaza musculatura care mentine deschise caile respiratorii, iar acest lucru duce la colapsul cailor respiratorii;
  • dormitul pe spate;
  • dezechilibre hormonale: acromegalia sau hipotiroidismul;
  • obiceiuri proaste de somn;

Factori de risc in ASO care nu pot fi controlati sau modificati:

  • istoricul familial: antecedentele familiale cresc riscul de dezvoltare a apneei in somn;
  • varsta: posibilitatea de a dezvolta ASO creste odata cu varsta;
  • sexul masculin: statisticile arata ca ASO apare cu o frecventa de 5 ori mai mare la persoanele de gen masculin;
  • deformari ale coloanei vertebrale: afectiuni precum scolioza favorizeaza aparitia apneei deoarece altereaza dinamica respiratorie;
  • anomalii craniofaciale: acestea pot fi provocate de anumite sindroame precum Down si Marfan;
  • menopauza: studiile arata ca femeile la menopauza au mai frecvent ASO, dar inca nu se cunoaste mecanismul care determina cresterea riscului de aparitie a apneei in somn;

Apneea in somn prezintă mai multe grade de severitate – ușoară, moderată, severă, iar acestea se stabilesc în funcție de durata și frecvența episoadelor de apnee.