Articol redactat de dr. Cristina Hertea – medic specialist neurologie

Tipologie anevrisme cerebrale

Un anevrism cerebral inseamna o dilatatie anormala a peretilor arterelor cerebrale ce apare datorita unor puncte slabe in structura pretilor vasculari determinand subtierea acestora; un anevrism cerebral se poate rupe si cauza o hemoragie (accident vacular hemoragic/ hemoragie subarahnoidiana); o ruptura de anevrism poate pune in pericol viata pacientului si de aceea necesita tratament medical de urgenta. Cele mai multe anevrisme cerebrale nu ajung sa se rupa, nu creaza probleme de sanatate si sunt de multe ori decoperite incidental.

Riscuri anevrisme cerebrale

Incidenta anevrismelor cerebrale in populatia generala este de 3.2%, riscul de ruptura a anevrismelor este determinat de dimensiunea (7-12mm risc de 2.6%, 13-24mm risc 14.5%, >25mm risc 40%) si localizarea acestora (art. Carotida regiunea intracavernoasa riscul cel mai mic de rupere, ciculatia anterioara risc intermediar, circulatia posterioara risc mare)

Simptome anevrism cerebral

Anevrism rupt

Durere de cap foarte puternica (10/10) descrisa de pacienti ca fiind cea mai puternica cefalee simtita vreodata, greata si varsatura, redoare de ceafa, vedere incetosata sau dubla, crize convulsive, pierderea starii de constienta, sindrom confuzional;

Anevrism nerupt

Daca dimensiunea este mica nu este obligatoriu sa produca simptome; daca totusi dimensiunea este una mare poate produce dureri la nivelul orbitei/ochiului (deasupra sau in spatele acestuia), dilatare pupilara unilaterala, tulburari de vedere, amorteli sau paralizie pe jumatate de fata
IMPORTANT: daca va stiti cu anevrism si aveti o durere de cap foarte puternica debutata brusc, sau crize convulsive sau pierderea starii de constienta, sunati numarul de urgenta 112 si mergeti urgent la spital!

Factori de risc ce pot produce anevrisme cerebrale:

Fumat, hipertensiune arteriala, varsta inaintata, ateroscleroza, consumul de droguri (in special cocaina), consumul excesiv de alcool, traumatismele cerebrale, infectii micotice, anumite boli genetice, boala renala polichistica, malformatii arterio-venoase cerebrale, istoric familial de anevrisme.

Diagnostic anevrism cerebral

Diagnosticul anevrismului cerebral se realizeaza prin CT cerebral cu AngioCT, IRM cerebral cu AngioRM, angiografie DSA.

Tratament anevrism cerebral

Neurochirurgical – clipping – procedura chirurgicala prin care medicul specialist neurochirurg ataseaza un clip metallic la nivelul gatului anevrismului si o strange; – Radiologie Interventionala/Neurochirurgie – coiling – procedura interventionala (minim invaziva) prin care se injecteaza fire mici de platina la nivelul cavitatii anevrismale determinand trombozarea anevrismului si implicit inchiderea acestuia. Ambele proceduri au ca risc ruperea anevrismului sau ischemie cerebrala; recomandare procedurii se face dupa consultarea cu medicul neurolog sau neurochirurg.

Regim de viata recomandat

Nu fumati, nu consumati dorguri recreationale, dieta hiposodata pentru limitarea hipertensiunii arteriale, limitati consumul de cafea, evitati sa ridicati obiecte grele, miscari bruste, traumatisme cranio-faciale