Tulburarile de miscare pot avea un impact negativ asupra bunastarii persoanelor afectate, prin controlul limitat sau absenta acestuia asupra modului in care se misca anumite parti ale corpului noastru. Cea mai cunoscuta astfel de afectiune este boala Parkinson, dar din aceasta categorie fac parte si persoanele care sufera de distonie.
Ce este distonia?
Distonia reprezinta o tulburare de miscare care consta in contractii musculare si spasme involuntare repetitive, ce conduc la posturi anormale sau rasuciri ale corpului.
Distonia nu reprezinta o afectiune in sine, ci este un sindrom ce poate cuprinde mai multe simptome si semne, cu diferite cauze. Exista mai multe tipuri de distonii, unele forme pot afecta fata si maxilarul, gatul, limba si corzile vocale sau ochii.
Cauze si factori de risc
In cazul acestei tulburari de miscare nu este cunoscuta cauza exacta. In procesul fiziopatologic de aparitie a distoniilor sunt implicate mai multe structuri ale creierului, in special ganglionii bazali, care au rol principal in initiera si modularea miscarilor.
In cazul distoniilor primare, aceasta tulburare de miscare reprezinta de cele mai multe ori singurul simptom si semn neurologic, fiind implicati deseori factorii genetici.
Distonia secundara apare in cadrul altei boli sau afectiuni, printre care se numara:
- Boala Parkinson;
- Boala Huntington;
- Boala Wilson;
- Leziunile cerebrale;
- Accidentul vascular cerebral;
- Tumorile cerebrale;
- Privarea de oxigen perinatal sau otravirea cu monoxid de carbon;
- Infectiile, cum ar fi tuberculoza, HIV, sifilis sau encefalita virala
- Reactii la anumite medicamente sau otravirea cu metale grele.
- Psihogenic (Functional)
Simptome pentru distonie
Distonia afecteaza pacientii in moduri diferite. Contractiile musculare pot:
- Incepe dintr-o singura zona, cum ar fi piciorul, gatul sau bratul;
- Aparea in timpul unei anumite actiuni, cum ar fi scrisul;
- Se agraveaza din cauza stresului, oboselii sau anxietatii;
Zone ale corpului care pot fi afectate de distonie:
- Gatul;
- Pleoapele;
- Maxilarul sau limba;
- Corzile vocale;
- Mainile.
Diagnostic
Pentru a diagnostica o posibila distonie, un medic neurolog va analiza istoricul medical si va realiza un control medical complet. Daca exista suspiciuni ca simptomele experimentate ar putea fi datorate altor afectiuni, atunci pot fi recomandate:
- Analize de sange;
- Analize de urina;
- Teste genetice;
- Imagistica medicala (RMN sau computer tomograf);
- Electromiografii (EMG).
Tratament
Pentru a gestiona simptomele, medicii pot recomanda pacientilor diagnosticati cu distonie in functie de gradul de afectare urmatoarele linii de tratament:
Medicamente ce ajuta la relaxarea temporara a musculaturii, cu amelioararea simptomelor
Injectiile cu toxina botulinica in anumiti muschi ar putea reduce sau elimina contractiile musculare si pot imbunatati o postura anormala. Injectiile sunt de obicei repetate la fiecare trei pana la patru luni. Efectele secundare sunt in general usoare si temporare. Acestea pot include senzatia de slabiciune, gura uscata sau modificari ale vocii.
Terapii
In functie de cum evolueaza starea fiecarui pacient, medicii pot recomanda:
- Kinetoterapie sau terapie ocupationala pentru ameliorarea evolutiilor asociate cu cazurile de distonie;
- Terapie logopedica pentru pacientii care au dificultati de vorbire;
- Activitatea fizica si/sau masaj pentru a ameliora durerile musculare.
Interventii chirurgicale
Optiunile chirurgicale sunt recomandate pacientilor care prezinta simptome severe de distonie.
Simptomele asociate cu cazurile de distonie au un impact negativ asupra modului in care persoanele afectate de aceasta boala isi desfasoara activitatea si chiar asupra independentei acestora de ajutorul celor din jur. Specialistii Neuroaxis recomanda un control de specialitate atunci cand apar primele simptome pentru a stabili cauzele si tratatmentul adecvat.
