Accidentul Vascular Cerebral Ischemic, cel mai frecvent diagnosticat tip de AVC. Cauze, simptome și tratament

Autor: Dr. Dan Buzoianu

Despre autor

Accidentul vascular cerebral ischemic este cel mai frecvent diagnosticat tip de AVC, la nivel global: 85% din cele 15 milioane de cazuri înregistrate anual. Este pus pe seama vârstei înaintate, a hipertensiunii, hipercolesterolemiei și excesului ponderal, care favorizează formarea plăcilor de aterom ce determină îngustarea și blocarea arterelor. 

AVC-ul ischemic este o urgență medicală cu impact major asupra sănătății și calității vieții persoanei afectate. Timpul joacă un rol esențial în supraviețuire și recuperare, de aceea, sunt extrem de importante: 

  • apelarea imediată a serviciului de urgență 112. 

Ce este un accident vascular cerebral ischemic 

Accidentul vascular cerebral ischemic apare atunci când un vas de sânge din creier se blochează, ducând la scăderea bruscă a fluxului sanguin. La 3-4 minute după întreruperea alimentării țesuturilor nervoase cu oxigen și substanțe nutritive, celulele cerebrale încep să moară. În 30% din cazuri, AVC-ul duce la deces, iar în alte 30% din cazuri, la dizabilități majore. Mortalitatea și morbiditatea pot fi prevenite doar prin intervenție medicală promptă. 

În cazul unei întreruperi temporare (de câteva minute) a circulației într-o regiune din creier, nu a obstrucției totale, vorbim despre un accident ischemic tranzitoriu sau AIT, o formă mai ușoară a AVC-ului ischemic. Acesta nu lasă sechele, dar poate precede un eveniment ischemic major, făcând necesară monitorizarea de către un medic neurolog. 

La Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, poți beneficia de expertiza unei echipe de peste 50 de medici supraspecializați și de investigații imagistice și non-imagistice efectuate cu tehnologie de ultimă generație, care asigură rezutate de înaltă precizie. În clinica noastră, consultația de neurologie durează atât cât este nevoie pentru ca medicul să stabilească un diagnostic de precizie și să explice pacientului ce tratament trebuie să urmeze sau ce măsuri profilactice trebuie să ia, dacă prezintă risc de AVC. 

Cauzele AVC-urilor ischemice  

Producerea unui accident vascular cerebral ischemic este asociată cu ateroscleroza (cel mai frecvent) sau cu tromboza (formarea cheagurilor de sânge). Cum duc aceste afecțiuni la declanșarea unui AVC? 

Ateroscleroza 

Ateroscleroza este o afecțiune cardiovasculară progresivă, în care grăsimile se acumulează și se depun pe pereții arterelor, formând plăci ateromatoase, care la început sunt mase de țesut gras de consistență moale, apoi se calcifică. 

Pe măsură ce boala avansează, placa de aterom crește în dimensiuni, ducând la îngustarea și rigidizarea arterei, cu reducerea fluxului de sânge, iar în stadiul avansat al bolii, la obstrucționarea completă a acesteia, cu suprimarea circulației sanguine. Ateroscleroza cerebrală este cel mai frecvent implicată în apariția AVC-urilor. Este o formă a bolii în care sunt afectate de plăcile ateromatoase arterele care irigă creierul: carotide și vertebrale. 

Ateroscleroza poate provoca un accident vascular cerebral ischemic și prin embolie. Aceasta presupune fragmentarea unei plăci ateromatoase și migrarea fragmentului desprins prin fluxul sanguin până la nivelul unui vas de sânge de calibru mai mic, pe care îl blochează. 

Tromboza 

Tromboza venoasă cerebrală presupune formarea, la nivelul sistemului venos cerebral, a unui cheag de sânge (tromb) care reduce fluxul sanguin sau îl blochează. Pericolul de AVC ischemic poate veni însă și de la un tromb format într-un alt vas de sânge important, care se dislocă și, purtat de fluxul sanguin, ajunge într-o arteră care irigă creierul și o blochează. 

Factori de risc 

O serie de factori modificabili și nemodificabili, ce țin de stilul de viață, de vârstă, sex și afecțiunile de fond, sunt implicați în apariția accidentului vascular cerebral ischemic. Cei mai comuni sunt: 

Stilul de viață 

Mai exact, un stil de viață nesănătos, care presupune o alimentație bogată în grăsimi de origine animală, consum excesiv de alcool, fumat (activ sau pasiv) și sedentarism. Acestea predispun la exces ponderal și hipercolesterolemie, factori de risc pentru ateroscleroză – principalul vinovat pentru apariția accidentului vascular cerebral ischemic. 

Anumite afecțiuni 

Hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, afecțiunile cardiace și apneea obstructivă sunt factori de risc și fac necesară profilaxia AVC-ului. La fel, istoricul personal de AVC tranzitoriu (1 din 3 persoane cu AVC minor suferă, după scurt timp, un AVC major). În timpul pandemiei, pe lista afecțiunilor cu risc de AVC a fost adăugată și infecția cu COVID-19. 

Predispoziția genetică 

Dacă ai istoric istoricul familial de AVC, înseamnă că există un risc și pentru tine, adică este posibi să ai o predispoziție genetică pentru afecțiunile care favorizează apariția accidentului vascular cerebral. Recomandarea, în acest caz, este să duci o viață sănătoasă, activă, iar după 40 de ani, să apelezi la un medic neurolog pentru evaluare și monitorizare. 

Alți factori 

  • Vârsta – riscul de AVC crește după 55 de ani. 
  • Sexul – bărbații sunt mai predispuși. 
  • Estrogenul în exces – este asociat cu un risc crescut de apariție a trombilor. 

Accidentul vascular ischemic: simptome 

Recunoașterea primelor semne crește șansele de supraviețuire după un AVC ischemic și de limitare a leziunilor cerebrale ce pot duce la dizabilități. Detaliem, în cele ce urmează, cele mai frecvente simptome. Ce este important să reții, pentru a le asocia corect unui AVC: apariția lor este bruscă, iar în cazul celor motorii, se manifestă pe o singură parte a corpului – dreapta sau stânga. 

De un real ajutor în învățarea acestor semne îți poate fi metoda FAST de recunoaștere a accidentului vascular cerebral, explicată în amănunt de experții Neuroaxis. 

Iată care sunt cele mai importante simptome asociate cu un accident vascular ischemic: 

Hemipareză sau hemiplegie 

Bolnavul prezintă amorțeală sau slăbiciune musculară (hemipareză) ori hemiplegie (paralizie din cap până în picioare) pe o parte a corpului. Este prezentă o asimetrie la nivelul feței (pleoapa, pometele și gura sunt „căzute” într-o parte), brațul de pe partea afectată nu poate fi controlat, iar dacă este afectat și piciorul care îi corespunde, pacientul cade din picioare. 

Dificultăți de vorbire și înțelegere 

Persoana afectată de un AVC ischemic vorbește greoi sau nu mai poate vorbi deloc. Poate avea probleme de articulare a cuvintelor, dificultăți în a înțelege ce i se spune și în a repeta o propoziție simplă. Disartria este atât un simptom al AVC-ului, cât și o posibilă complicație a acestuia. 

Tulburări motorii 

În paralel cu simptomele deja menționate, pot să apară dificultăți la mers (din cauză că bolnavul nu-și mai poate controla un picior), pierderea echilibrului și probleme de coordonare. Ca și în cazul dificultăților de vorbire, problemele motorii pot fi atât simptome, cât și complicații post-AVC. 

Durere de cap severă 

O durere de cap severă, cu debut brusc, însoțită sau nu de greață și vărsături puternice, poate semnala o problemă neurologică, inclusiv un accident vascular cerebral ischemic. Dacă o persoană apropiată acuză o cefalee cu aceste caracteristici, fii foarte atent dacă prezintă și celelate simptome de AVC și solicită imediat ajutor medical la 112. 

Stare confuzională 

La fel ca durerea de cap, aceasta se instalează brusc. Persoana care suferă un AVC poate părea dezorientată (nu mai știe unde se află, nu recunoaște persoanele din jur), poate fi confuză în legătură cu propria identitate, poate prezenta o lentoare neobișnuită în gândire și exprimare – devine lentă și incoerentă. 

Tulburări de vedere 

Acestea pot consta în pierderea parțială sau totală a vederii la unul sau la ambii ochi, diplopie (vedere dublă), vedere încețoșată sau nistagmus (mișcări involuntare, rapide și oscilatorii ale ochilor). Acestea amplifică problemele de echilibru și coordonare ale bolnavului. 

Acestor simptome li se pot adăuga o stare generală de rău, disfagia (dificultățile la înghițire) și pierderea conștienței. 

Este puțin probabil ca persoana care suferă un AVC să realizeze ce i se întâmplă, de aceea, este foarte important ca lumea din jur să acorde atenție simptomelor și să intervină salvator prin apel la 112. 

event

Fii atent la ce simptome ai! Fa-ti o programare la neuroaxis

Care sunt șansele de supraviețuire după un accident vascular ischemic 

Cât mai trăiești după un AVC ischemic depinde de severitatea AVC-ului, de promptitudinea cu care ai primit ajutor medical și de sechelele post-AVC, care pot fi ușoare sau severe. Iar pe termen lung, rata de supraviețuire este influențată și de comorbidități, de vârstă și de calitatea îngrijirii, în cazul în care ai nevoie de aparținător. 

Studiile efectuate până în prezent arată o rată de supraviețuire de 60% la un an după producerea unui accident vascular cerebral ischemic și de 31% după 5 ani. Pentru ratele de supraviețuire la 10 și la 15 ani după un AVC, cercetătorii în domeniu au înaintat procente de 36,4%, respectiv 21% – cumulat pentru pacienții cu AVC ischemic și AVC hemoragic.  

Ce sechele poate provoca un AVC ischemic 

Sechelele unui AVC ischemic variază în funcție de localizarea și amploarea acestuia. Printre cele mai comune sechele sunt: 

  • hemipareză (slăbiciune sau paralizie la nivelul feței și/sau al membrelor); 
  • deficite motorii (probleme de mobilitate, echilibru, coordonare); 
  • pierderea capacității de a executa mișcări fine; 
  • dificultăți de comunicare (probleme de vorbire, de scriere, de citire); 
  • declin cognitiv (probleme de memorie, atenție, concentrare, capacitate de decizie, orientare vizuo-spațială); 
  • disfagie; 
  • incontinență; 
  • tulburări de vedere; 
  • modificări ale comportamentului; 
  • instabilitate emoțională. 

În cazul sechelelor minore, pacientul are șanse ridicate de a se recupera complet, dacă programul terapeutic este inițiat la scurt timp după producerea accidentului vascular cerebral ischemic. 

Cum este diagnosticat un AVC 

Diagnosticul este pus, de regulă, în departamentul de Urgențe al spitalului unde este internat bolnavul și tot acolo este inițiat protocolul terapeutic adecvat. Ulterior, pacientul este transferat la neurologie. 

Pentru diagnosticarea certă a accidentului vascular cerebral ischemic, medicii efectuează o serie de teste, analize și investigații menite să: 

  • confirme AVC-ul; 
  • identifice tipul de AVC: 
  • delimiteze regiunea din creier care a fost afectată. 

Printre testele și procedurile folosite pentru a diagnostica un AVC ischemic și a exclude alte cauze ale simptomelor prezentate de bolnav se numără: 

  • CT sau RMN, pentru identificarea semnelor precoce ale unui AVC, pentru a determina amploarea AVC-ului și pentru identificarea altei patologii care poate mima un AVC ischemic; 
  • analize de sânge (pentru stabilirea parametrilor de coagulare, al nivelului glucozei în sânge și depistarea eventualelor infecții); 
  • angiogramă cerebrală, pentru identificarea directă a arterei cerebrale obstruate. 

Tratamentul accidentului vascular ischemic 

Scopul tratamentului în cazul unui AVC ischemic este de a restabili cât mai repede fluxul sanguin în vasul blocat, pentru a evita leziunile cerebrale ce pot duce la dizabilități severe și deces. Protocopul terapeutic în cazul acestui tip de AVC poate presupune: 

Administrarea de medicamente trombolitice 

Sunt medicamente perfuzabile, ce au ca efect dizolvarea cheagului sau cheagurilor de sânge care au dus la blocarea arterei și restabilirea circulației sanguine. Intervalul de timp în care acestea sunt eficiente este însă redus: trebuie administrate pacientului la maximum 4 ore și jumătate (ideal, în primele 3 ore) de la producerea accidentului vascular cerebral. 

Proceduri endovasculare de urgență 

În unele cazuri, medicii pot recomandă tratarea AVC-ului ischemic direct din interiorul vaselor de sânge. Este vorba despre: 

  • administrarea medicamentelor care dizolvă cheagul direct în vasele cerebrale (cu ajutorul unui cateter introdus printr-o arteră din zona inghinală); 
  • îndepărtarea cheagurilor prin aspirația directă a materialului trombotic. Această procedură se numește trombectomie, se realizează cu ajutorul unui dispozitiv medical special numit stent retriever și poate fi efectuată în maximum 6 ore de la apariția simptomelor de AVC. 

Abordarea endovasculară îmbunătățește starea pacientului și reduce riscul complicațiilor pe termen lung. 

Previno AVC-ul ischemic cu ajutorul experților de la Clinica Neuroaxis din București 

Accidentul vascular cerebral ischemic poate fi în mare măsură prevenit, printr-o viață sănătoasă și controale medicale periodice. O consultație de neurologie, în cazul în care ai peste 40 de ani, istoric familial de AVC și orice alt factor de risc din cele menționate anterior, poate fi cea mai bună decizie pentru sănătatea ta. 

Te așteptăm la Neuroaxis, prima clinică integrată de neurologie și neuroimagistică din România, cu toate serviciile necesare profilaxiei AVC-ului ischemic. Programează-te acum pentru a depista și elimina din timp factorii de risc. 

event

Fa-ti o programare la Neuroaxis

Alte Articole

Google Reviews

Părerea ta contează foarte mult pentru noi.

Ajută-ne să îmbunatățim serviciile prin adăugarea unei recenzii.

Adauga o recenzie

Abonează-te la newsletterul “1 minut pentru sanatatea creierului”

Și vei primi in fiecare zi de joi 3 sectiuni cu informatii despre un subiect de interes din sfera sanatatii creierului.

keyboard_arrow_up